Roman, Neamț
Căutare site

„În medicină, ca şi în sport, trebuie să ştii când să te retragi”

Afirmaţia este făcută de medicul primar radiolog Mihai Dănuţ Lichiardopol, de la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman. Medicul romașcan iese, peste o lună, la pensie.

Medicul primar radiolog Mihai Dănuţ Lichiardopol, după 26 de ani de muncă la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, renunță la activitatea în unitatea sanitară romaşcană în luna iulie, odată cu ieşirea la pensie.

Originar din Braşov, pasiunea pentru medicină i-a fost insuflată medicului de către un unchi, profesor la Institutul de Medicină din Timişoara, care, în vacanţa de vară de după clasa a zecea, i-a adus în dar o carte de anatomie. Răsfoind cartea, interesul pentru această meserie a început să îi crească şi aşa a venit decizia de a se înscrie la Medicină.

„Nu ştiam la ce mă înhămam, pentru că, într-adevăr, este o meserie frumoasă, pasionantă, dar presupune muncă extraordinar de multă”, susţine medicul radiolog.

S-a căsătorit, în anul şase de facultate, cu medicul Mariana Lichiardopol, care, în prezent, lucrează ca medic de familie în Roman. În 1979, medicul Dănuţ Lichiardopol a terminat facultatea de Medicină la Timişoara, cu media 9.73, care i-a permis să obţină un loc de muncă la Braşov. Până în 1982, a făcut trei ani de stagiatură la Spitalul Judeţean Braşov. După ce a terminat stagiatura, media obţinută i-a asigurat un post de medic pe medicină generală la Bîra, în judeţul Neamţ, iar soţia sa a obținut un post la Stăniţa.

„Nu mai fusesem niciodată la Roman. Am stat doi ani la Bîra, însă impactul a fost groznic. Am ajuns în luna ianuarie şi era numai lut pe jos, însă m-am gândit că omul sfinţeşte locul şi încet, încet, m-am acomodat. În timp, mi-am format un grup de prieteni, din care făceau parte preotul satului, preşedinte Cooperativei Agricole de Producţie, sau prim-secretarul comunei; îmi făcusem o gospodărie, aveam cam 100 de păsări, cultivam şi legume, iar după doi ani, când a trebuit să părăsesc localitatea, am plecat chiar cu regrete că mă despart de acel loc”, mărturiseşte medicul Lichiardopol.

De la Bîra, la Întreprinderea de Țevi

După doi ani la Bîra, medicul Lichiardopol a fost repartizat la Întreprinderea de Țevi din Roman, iar soţia sa – la Dispensarul nr. 5. Pe atunci, erau 19.000 de muncitori la fabrica de ţevi şi era foarte mult de lucru pentru un medic.

„Eram şase medici şi doi stomatologi. Aveam consultaţii multe, făceam multă medicină a muncii, era foarte mult de lucru, dar nu era ceea ce îmi doream să fac pentru mulţi ani”, spune medicul Dănuţ Lichiardopol.

A ajuns medic radiolog printr-un joc al destinului.

„Eu visam să fac medicină sportivă, având în vedere că făcusem şi sport în tinereţe, chiar de performanţă, în handbal, atât în liceu, cât şi în facultate. Legea de atunci spunea că după 35 de ani nu mai ai voie să dai examen pentru un post de specialitate. Avem peste 34 de ani, când, în toamnă, s-au scos două posturi la Spitalul Roman, unul de radiolog şi unul la laborator. La laborator nu voiam, aşa că am ales Radiologia. Am intrat, aşadar, la Spitalul Roman, ca medic radiolog, în 1988. Am plecat, apoi, la Bucureşti, unde am făcut trei ani de secundariat, iar după ce am terminat am venit la Roman ca medic specialist radiolog. Am adunat, aşadar, 35 de ani vechime în muncă şi 26 de ani la Spitalul Roman”, afirmă medicul radiolog.

Din 1996, a început să lucreze şi în mediul privat, pe primul ecograf din Roman, la clinica Medicaltest. Între timp, s-a obişnuit cu viaţa din Roman, iar atunci când, în 1998, un fost coleg de liceu, care ajunsese director la Spitalul Judeţean Braşov, l-a invitat să se întoarcă acasă, pe un post de radiolog, medicul Lichiardopol l-a refuzat. Aici deja era cunoscut ca specialist, toţi prietenii săi erau aici, soţia lucra tot în Roman, iar la Braşov nu mai avea pe nimeni.

„Nu am regretat niciodată meseria aleasă, iar în timp a început să îmi placă. La început, ştiam foarte puţin despre radiologie, făcusem un semestru în anul patru, dar a început să mă atragă şi mai tare, mai ales când au început să apară toate tipurile de aparaturi moderne”, spune medicul Lichiardopol. Primul ecograf la Spitalul Roman a fost adus tot de medicul Lichiardopol, în anul 1992, de la Piatra Neamţ. Era o vechitură, însă pentru spital era o noutate. Făcea 40 de ecografii pe zi, iar acel aparat a fost folosit timp de şapte ani.
„Ca şi în sport, şi în medicină trebuie să ştii când să te retragi”

Ultima lună a fost una extrem de aglomerată pentru medicul radiolog, motiv pentru care este hotărât să se retragă din spital, odată cu ieşirea la pensie.

„În ultima lună, am făcut 11 gărzi. Rezist fizic, dar psihic mă omoară. Acum suntem doi medici pe secţie, pe ambulatoriu şi la Centrul de Primiri Urgenţe (CPU), şi tot facem şi gărzile. M-am hotărât să mă retrag. Ca şi în sport, şi în medicină trebuie să ştii când să te retragi. Problema este că nu vine nimeni din urmă. Ar mai fi medici radiologi, dar toţi pleacă în străinătate. Ramura noastră este una dintre cele mai bine plătite în Occident. Dacă, în România, un medic primar, după 35 de ani de activitate, cu gărzi cu tot, minim şapte pe lună, ia cam 1.000 de euro, în afară te duci la 6 – 7.000 de euro, numai salariu, fără gărzi. Cu tot cu gărzi, te duci la 10.000 de euro. Efectiv, nu ştiu ce va fi după ce voi pleca. Dacă gardă pe Radiologie nu se mai poate face, automat dispare CPU, deci dispare încadrarea de spital de urgenţă. Salarizarea va scădea şi nu prevăd un viitor prea strălucit”, susţine medicul Dănuţ Lichiardopol.

De la cancere, la sarcini surpriză

Cele mai impresionante cazuri cu care are de-a face medicul radiolog, cu competenţe în ecografie, sunt cancerele şi accidentele. A văzut persoane care veneau la un control de rutină şi descopereau că au cancer în ultimă fază, victime cu fracturi deschise, cu oase care ieşeau din corp, copii cu fracturi craniene, însă de fiecare dată a trebuit să nu se lase copleşit de sentimente şi să ofere un diagnostic cât mai clar.

A avut şi cazuri mai amuzante, pe care le povesteşte de fiecare dată când are ocazia.

„Făceam ecografie unei doamne dintr-o comună de lângă Roman. Cred că avea în jur de 30 de ani. Lângă ea, un domn, spunea că e soţul şi că ar vrea să asiste la consult. Sigur că i-am permis, că nu era nimic de ascuns. Femeia acuza dureri, greţuri, vărsături şi am zis că poate e un colecist. De fapt, am observat că era sarcină de patru luni. Am zis că le dau o veste bună, însă bărbatul a rămas blocat. Zicea că nu se poate. Îi arăt cum bătea inimioara copilului, după care el îmi spune că ajunsese în ţară de două săptămâni, plecat fiind de un an în străinătate. S-a comportat civilizat, dar i-a zis soţiei că discută ei după ce ajung acasă”, îşi aminteşte medicul.

Încă doi ani în mediul privat, apoi se întoarce pe meleagurile natale

După ieşirea la pensie, medicul Lichiardopol intenţionează să mai lucreze în mediul privat, pentru încă doi- trei ani, iar apoi şi-a propus să se întoarcă în Braşov.

„Vreau să închei totul aici, iar apoi să mă retrag acasă, pentru că tot acolo mă trage inima. Aici am prieteni, cunoştinţe, dar sufletului nu îi pot comanda. Acolo văd copilăria mea, acolo este şi fiica mea, împreună cu nepoţica de trei ani şi vreau să petrec mai mult timp alături de ele. Anul trecut, când am participat la întâlnirea de 40 de ani de la terminarea liceului, care s-a făcut la Bran, mi-am amintit cu drag de toată perioada copilăriei şi tinereţii mele, iar dorinţa de a mă întoarce acasă s-a accentuat”, mai spune medicul radiolog Dănuţ Lichiardopol.

Comentarii 4

Discuția cititorilor despre acest articol

  1. Horga Mihai

    După o asemenea activitate plină de efort, dar și de satisfacție profesională, aveți pe deplin dreptul la odihnă…să vă bucurați de nepoței și dece nu?…să vă scrieți amintirile…Felicitări!

    1. Dan

      Maestre, cred ca ai vrut sa zici „aveți pe deplin dreptul la …pensie”, ca de odihna ………

Adaugă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.