Idei de afaceri pentru fermierii care deţin spații mici

Fermierii pot face afaceri profitabile chiar dacă nu au la dispoziţie zeci de hectare de teren agricol. Tot ce le trebuie este să se documenteze şi să aibă iniţiativă. 

Chiar dacă fărâmiţarea terenurilor este o problemă pentru dezvoltarea unei afaceri în agricultură, fermierii care deţin spaţii de mici dimensiuni nu trebuie să-şi piardă speranţa, deoarece şi pentru ei sunt soluţii care le pot aduce un venit semnificativ.

De exemplu, creşterea prepeliţelor se poate realiza pe un teren foarte mic şi, în timp, devine o afacere extrem de profitabilă. Pentru a creşte prepeliţe este nevoie de foarte putin spaţiu, pe un metru pătrat pot să încapă până la 120 de păsări, dar este bine ca numărul lor să fie undeva la 70 – 80. De exemplu, într-o baterie de 150 x 50 de centimetri încap 60 de bucăţi, iar dacă se cumpără mai multe baterii şi se pun suprapuse, spaţiul chiar nu este o problemă. Investiţia într-o astfel de afacere nu este foarte mare. O baterie pentru 120 de păsări se vinde cu aproximativ 250 de lei, iar o prepeliţa de carne şi ouă – cu circa 11 lei. Profitul este, însă, interesant, având în vedere că prepeliţa face circa 300 de ouă pe an, care îşi găsesc repede cumpărători, având în vedere efectul lor terapeutic. Nu în ultimul rând, şi carnea acestora se vinde bine, fiind considerată, în anumite medii, drept o delicatesă.

Cei care dispun de doar câteva sute de metri pătraţi sau un hectar pot încerca o afacere cu plante medicinale. Am ales ca exemplu, cultura de echinacea. Ceea ce este remarcabil în culturile de echinacea este că nu apar boli sau dăunători care să provoace pagube importante. Producţia poate fi de circa cinci tone la hectar, în anul doi de vegetaţie, şi de 10 – 12 tone la hectar, în următorii ani. Planta este un remediu eficient contra răcelilor, gripei, a infecţiilor tractului respirator superior, hepatitelor, infecţiilor genito-urinare şi a altor boli, iar preţul unui kilogram poate ajunge la peste 50 de lei, în funcţie de modul de uscare. Se poate vinde în pieţe, online sau chiar producătorilor de ceai. Procurarea seminţelor este simplă, majoritatea distribuitorilor având în stoc aşa ceva. În acelaşi timp, costurile cu îngrăşământul sunt reduse, deoarece poate să provină de la animale.

Banalele murături pot ajunge principala sursă de venit

O altă afacere care se poate dezvolta în mediul rural şi care nu necesită investiţii majore o reprezintă vânzarea murăturilor. Preţul acestora în pieţe este destul de piperat, în unele cazuri, iar cumpărători se găsesc. O hală de producţie pentru gogonele, pepeni, castraveţii muraţi, ardeii cu varză, salatele asortate, varză simplă, hrean şi sfecla ar costa 15.000 – 20.000 de euro. Potrivit specialiştilor din agricultură, investiţia se amortizează în câţiva ani, calitatea fiind factorul determinant. Murăturile se pot vinde prin intermediul unor magazine, online sau direct în piaţă.

Și cultura de cătină poate reprezenta o activitate foarte profitabila, care este perfect accesibilă celor din mediul rural şi care poate deveni principala sursă de venit. Cultura de cătină are un potenţial productiv de 20 de tone la hectar, începând cu anul trei de la plantare, iar preţul de vânzare al cătinei este de aproape doi euro pe kilogram. Este, poate, cea mai rentabilă cultură pomiculă, prin faptul că produce mult. Are o producţie valoroasă, bine vândută, în condiţiile în care costurile de producţie sunt relativ mici. Cei care au astfel de culturi spun că este nevoie de un teren şi o investiţie de aproximativ 10.000 de euro, bani care se pot recupera încă de la prima producţie. Producătorii mai spun că aceste mici fructe pot fi o adevărată mină de aur, mai ales că pieţele de desfacere europene sunt tot mai avide, iar industria alimentară vrea să folosească vitamina C din sucul de cătină, în loc de vitamina C sintetică.

Microferma de capre, o afacere ce poate intra repede pe profit

Laptele de capră a devenit, în ultima perioadă, tot mai căutat de consumatori, aşa că o mică fermă de capre poate reprezenta calea spre succes. În principiu, caprele sunt mai uşor de întreţinut faţă de alte animele. Costurile pentru realizarea acestei afaceri sunt legate de un teren şi cumpărarea efectivă a unor capre, preţul fiind de aproximativ 400 de lei bucata. Investiţia este una bună, deoarece un litru de lapte poate costa circa 3,5 lei. Bani se pot obţine şi din comercializarea specialităţilor din brânză sau carne. De reţinut este faptul că o capră (rasa Carpatină) dă 1,5 litri de lapte pe zi, timp de opt – nouă luni.

Cu doar câteva sute de metri pătraţi şi aproape 1.000 de euro, oricine se poate documenta ca să înceapă o afacere cu iepuri. O cuşcă de dimensiune medie, cu toate dotările, ajunge la suma de 1.000 de lei, iar un iepure cu „analizele” la zi costă undeva între 50 de lei şi 100 de lei. Producţia este uimitoare. Faţă de celelalte animale, iepurele are gestaţia cea mai scurtă, aceasta fiind de 30 de zile, iar femela naşte anual aproape 50 de pui. Depunerea de carne este cea mai bună în comparaţie cu alte animale, astfel că, pentru un consum de 2,5 – 3 kilograme de hrană acesta depune un kilogram de carne. Pentru început, este nevoie de 50 de iepuri. Costurile cu hrana sunt mici, pentru că resturile vegetale sunt pe placul acestor animale. În acelaşi timp, câştigurile acestui tip de afacere sunt frumuşele. Iepurii se pot vinde în viu, dar şi bălegarul se poate valorifica, deoarece conţine o mare cantitate de substanţe minerale şi este foarte apreciat în creşterea florilor şi productia de legume. De asemenea, blana se poate comercializa foarte uşor.

Cultura de lavandă, o afacere frumos mirositoare 

Cultura de lavandă aduce profituri de peste 8.000 de euro la hectar, din al treilea an de producţie, ceea ce înseamnă amortizarea totală a investiţiei. Lavanda verde se vinde cu preţuri  între şapte lei şi nouă lei pe kilogram şi cea uscată între zece lei şi 14 lei pe kilogram. În Europa există culturi mari de lavandă, dar, în România, acestea sunt la început, oamenii abia acum încep de afle despre beneficiile aduse. Un avantaj al culturii de lavandă este că terenul nu mai trebuie pregătit în fiecare an la fel ca şi la culturile tradiţionale. Cultura va da randament maxim pe acelaşi teren aproximativ 18 ani. Cultura nu are nevoie de supraveghere permanentă, dar, în primul an, de trebuie să fie întreţinută şi curăţată de 3-4 ori. Ulterior, plantele de lavandă, când ajung la maturitate, au rădăcina adânc înfiptă în pământ, chiar la doi metri. În acel moment, nu mai sunt afectate de buruieni. Mai mult, acestea cresc, iar alte plante nu se mai dezvoltă la umbra lor. În plus, solul nu trebuie să fie unul deosebit, pentru că lavanda este o plantă ce creşte în aproape orice tip de pământ.