Idei de afaceri: Banii se pot înmulți precum ciupercile

Mihaela Balcan s-a lansat în afaceri din 2004. La început a produs sucuri, apoi a început să cultive zarzavaturi și legume, iar de curînd din profitul cumulat s-a lansat în afaceri cu ciuperci.

De doi ani, societatea pe care o administrează – SC Gimidrag Com SRL – aprovizionează cu ciuperci Piața Mare a orașului.

 

Prima cultură de ciuperci, scoasă pe piață cu emoție

Cum afacerea cu sucuri înregistrează, în perioada rece a anului, o scădere a vînzărilor, Mihaela Balcan s-a gîndit, cu doi ani în urmă, că spațiul pe care îl deține ar putea căpăta o utilitate mai bună. „Aveam o hală căreia doream să-i dăm o destinație utilă și profitabilă, mai ales că am cheltuit, la dotarea ei, 200.000 de lei. Inițial, cînd m-am gîndit să cultiv ciuperci, mă gîndeam să urmez cursuri de specialitate, dar, printr-o cunoștință de la București, specialist în domeniu, am primit consultațiile tehnice necesare și toate cunoștințele și metodele de lucru care nu se prea regăsesc în cărți. Această persoană a fost și cea care mi-a făcut proiectul noii afaceri pe care ne-o doream„, a spus adminstratorul SC Gimidrag Com SRL.

Prima producție, obținută în octombrie 2010, nu a fost lipsită de emoțiile aferente. „Eram emoționați și, în același timp, stresați. Știam că nu sîntem singurii producători de pe piață, dar investisem mulți bani și multă dorință ca să ne lăsăm intimidați de ceva sau cineva„, a spus Mihaela Balcan.

 

 

Mezinul familiei predă cultura ciupercilor

Pentru ciupercile Champignon produse la Roman trudesc șapte persoane, instruite în domeniu. Cel mai important element din hala unde se cultivă ciupercile este compostul, adică materialul pe care cresc și se dezvoltă ciupercile din stadiul de miceliu. „Compostul vine gata însămînțat. Cum în România nu există fabrică de compost pentru ciupercile Champignon, trebuie să cumpărăm acest material din străinătate, în special din Polonia și Ungaria. Plătim 5.000 de euro pentru un tir de compost. Peste compost se pune turba, cu scopul de a păstra umiditatea, pe care o achiziționăm de la Dorohoi„, a spus adminstratoarea firmei.

Timpul de producție depinde de calitatea compostului. „Noi am optat pentru un compost cu un grad ridicat de calitate, care ne oferă un timp de producție de 55 de zile. La 25 de zile de la așezarea materialului în sacii de producție, apar și primele ciuperci„, spune Mihaela Balcan. Ciupercăria produce din octombrie pînă în iunie. Ciupercile sînt o marfă perisabilă și trebuie vîndute în 2-3 zile. După recoltare, ciupercile scad zilnic în greutate cu 5% din masa lor. La 18 tone de compost iese o producție de șase tone de ciuperci, al căror preț de vînzare variază în funcție de cererea de pe piață. Valoarea producției obținute nu a adus profituri uriașe familiei Balcan, dar suficiente cît să reinvestească în viitoarea producție și să asigure necesarul familiei. „Cînd puterea de cumpărare este scăzută, coborîm prețul, pentru că dorința noastră este să ne scoatem cheltuielile cu producerea ciupercilor, în principal cu energia consumată, cu salariile angajaților„, spune Mihaela Balcan. Cînd producția se încheie, compostul folosit pentru ciuperci este folosit în solarii pentru cultivarea unor zarzavaturi și legume: salată, ridichi, ceapă, o altă sursă de venit a familiei. „Sîntem învățați cu munca. Sîntem bucuroși că avem unde munci și că putem să ne gîndim la viitor„, spune administratorul firmei.

Familia Balcan a învățat cultura ciupercilor de la mic la mare. Cel mai mic membru al familiei, Bogdan, preșcolar la o grădiniță din Roman, a învățat din propria „fabrică” despre cum se cultivă ciupercile. Mai mult, el a predat un „curs” colegilor de la grădiniță. „Grupa de preșcolari a lui Bogdan a desfășurat o lecție deschisă la grădiniță. Doamna educatoare a fost surprinsă de intervenția lui, oferind tuturor celor prezenți, cadre didactice și colegi, informații amănunțite despre cum cultivăm ciupercile„, a spus Mihaela Balcan.


COMENTARII

WORDPRESS: 0
error: Content is protected !!