Unele din clădirile importante pentru sistemul sanitar romașcan au mobilier din vremea regimului communist. Din Policlinica Roman nu au dispărut cozile de la cabinete. Altădată arhipline, holurile Policlinicii Stomatologice sunt acum aproape goale. Fosta Policlinică cu plată are aceeași soartă.
După mai bine de 20 de ani de la căderea regimului comunist, în Roman au apărut zeci de cabinete stomatologice ultramoderne, clinici și cabinete medicale care arată și sunt dotate la nivel occidental. Există, însă, clădiri istorice în care, deși a ajuns și aici „vântul schimbării”, timpul parcă stă în loc. Un astfel de loc este Policlinica Roman, unde, pe vremuri, oamenii stăteau, cu noaptea în cap, la cozi infernale pentru a obține un număr de ordine de intrare la cabinetul medicilor specialiști.
Termopane printre ruine
De cum intri în clădire, în partea dreaptă te izbește în ochi vechiul afișier cu numele medicului și numărul de cabinet, în vreme ce, vis-a-vis, ușile de termopan duc spre o modernă clinică de investigații medicale. La primul etaj, piesele de mobilier comunist se îmbină cu uși metalice noi sau geamuri de termopan. Pe lângă vechile cabinete, deja consacrate, cum ar fi Dispensarul TBC sau cabinetul de Endocrinologie, și-au făcut apariția și cabinete particulare. Holurile de așteptare încă mai păstrează banchete vechi de peste 20 de ani, iar la Punctul de Recoltare a Sângelui încă se mai văd vechile afișe care promovează donarea de sânge.
Unul dintre cele mai aglomerate cabinete este cel de Endocrinologie. Fiecare pacient își așteaptă cuminte rândul să intre, pe baza unui număr de ordine, obținut în urma programării la medicul specialist. Toți știu că, fără programare, consultația se plătește. „Doamne, da’ mult o mai ține…„, oftează o pacientă care așteaptă să intre la consultație. Petrică Ciobanu are diabet și, de ani de zile, vine periodic în Policlinică să-și ia medicația și să fie consultat. „Am aflat că am diabet din întâmplare, după un control medical dispus de fabrica la care lucram. Norocul meu că a fost descoperit la timp. Singurul inconvenient este că trebuie să țin regim și să beau, regulat, pastile. În rest, suntem oameni normali, ca și ceilalți„, spune Petrică.
Și la cabinetul medicului pediatru este destulă aglomerație. Holul de așteptare este un bun prilej pentru prichindei, însoțiți de părinți, să se cunoscă și să facă schimb de jucării. „Noi am venit cu băiețelul la vaccin. Doamna doctor ne-a explicat cât de importantă este vaccinarea. Știu că pot apărea efecte adverse, dar cred că lumea mai și exagerează„, spune Mihai Apetrei, tatăl unui copil de doi ani.
Dacă ieși din Policlinică, dai de o altă instituție vitală pe vremuri, și anume Policlinica Stomatologică. Dacă fața clădirii arată la fel ca în trecut, în interior lucrurile par să se miște în bine. Scările sunt placate cu gresie, dar numai până la etajul 1. Toate cabinetele au acum uși de termopan, iar holul de așteptare are scaune noi, străjuite de vitrine din fier de mai bine de 20 de ani.
Pe hol, doar doi sau trei pacienți, pentru că vremea gratuității, care aducea puhoi de lume la cabinete, a apus.
Nici fosta Policlinică cu plată nu s-a schimbat prea mult.
S-a schimbat doar numărul contoarele individuale de gaz, având în vedere că fiecare cabinet are utilități proprii.
Pe holurile strâmte, același mobilier neprietenos.
Vasile Gâtman este pensionar și a venit la medicul de familie pentru consultație. Știe că nu are programare, dar a mai ieșit și el „la aer”. „A început de-aseară să mă doară în coșul pieptului. Eu sunt cardiac și am învățat că durerile astea nu vin din senin. Și, dacă tot plătesc la Sănătate, atunci de ce să nu-mi văd de ea?„, s-a întrebat Vasile.
Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol