Fă o bucurie de Paște! Învinge sărăcia cu calificativul „Foarte bine”!

Cu matematica în jurul lumii
„Abonat” la premii
Olimpic național la Liceul din Nisiporești

Sărbătorile de Paște sînt mai luminate și mai fericite dacă împărtășim bucuria cu semeni ai noștri aflați în dificultate. Orice ajutor constînd în  alimente, haine sau bani le va umple casa de bucurie, iar dumneavoastră, cititorii generoși ai Ziarului de Roman, veți avea împlinire sufletească.

 

 

Mihai Daraban  este elev în clasa a IV-a, la Școala nr. 5 din Roman. Locuiește într-o casă sărăcăcioasă, cu chirie, de pe strada Ștefan cel Mare nr. 233, împreună cu părinții și cei doi frați mai mici, Bogdan Petru, de 5 ani, și Cristian Ionuț, de 3 ani. Nu are camera lui, nu are calculator, nici măcar jucării, dar îi place matematica. Calificativele bune le-a obținut învățînd la măsuța de lîngă fereastra fără perdea, pentru ca părinții să nu se mai împovăreze cu încă o cheltuială în plus la energia electrică.

Tatăl lui Mihai, Dumitru Daraban (foto stînga), în vîrstă de 42 de ani, are școală profesională, dar vrea pentru copiii lui o viață mai bună.
Am muncit în multe locuri. Începusem să lucrez la Fabrica de }evi. Vroiam să mă calific și să rămîn în fabrică, dar nu s-a mai putut. După ce s-au făcut restructurări, a trebuit să schimb mai multe locuri de muncă. Am lucrat și ca agent de pază. Ultimul loc de muncă a fost la Interamal. Am lucrat acolo un an și șase luni, după care am intrat în șomaj tehnic. Cînd a trebuit să revin la muncă, soția mea a născut și, cum ea nu lucrase, eu am fost cel care a luat indemnizația pentru creșterea copilului„, spune Dumitru Daraban, tatăl lui Mihai.

Acum, familia Daraban trăiește din alocațiile copiilor și din ce mai lucrează tatăl cu ziua. Din banii pe care îi cîștigă lunar, familia trebuie să plătească o chirie de 155 lei lunar. Fără salariu, se descurcă greu.
Am căutat serviciu, dar nu am găsit. Copiii sînt prea mici ca să pot lucra și eu„, a spus mama copiilor, Magdalena Daraban, în vîrstă de 32 de ani.

Deși o duce greu, familia Daraban este optimistă în ceea ce privește viitorul. „Vrem o viață mai bună pentru copiii noștri. Cred că numai școala îi va putea să treacă mai ușor peste toate„, a spus femeia.

Greutățile familiei nu l-au transformat pe Mihai într-un copil retras. Nici măcar condițiile în care trăiesc colegii lui. „Nu știu ce voi face cînd voi fi mare, dar aș vrea să învăț bine, ca să-mi pot ajuta părinții„, a spus băiatul.


COMENTARII

WORDPRESS: 0