„Dumnezeu ridică personalități care vindecă slăbirea credinței şi întunecarea moravurilor”

Declaraţia a fost făcută, la simpozionul „Martiri şi mărturisitori ai neamului românesc”, de părintele profesor Eduard Ferenţ. Acesta a vorbit în faţa auditoriului despre apărarea identităţii creştine. 

Asociaţia Culturală „Petru Tocănel” din cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman a desfăşurat vineri, 23 ianuarie, manifestarea culturală intitulată „Martiri şi mărturisitori ai neamului românesc (1948 – 1989)”. Evenimentul a fost găzduit de sala de conferinţe a Hotelului Roman, fiind realizat în colaborare cu Liceul Romano-Catolic „Sfântul Francisc de Assisi”, Colegiul Naţional „Roman-Vodă” şi Societatea Culturală „Clepsidra”. La eveniment au participat oameni de cultură, profesori, preoţi romano-catolici şi ortodocşi, studenţi, elevi şi romaşcani care au dorit să afle detalii din lupta pentru cucerirea demnităţii poporului român. „Academia «Petru Tocănel» deschide o nouă serie de conferinţe, după ce anul trecut a organizat, lună de lună, comemorarea personalităţilor româneşti. Aceste conferinţe vor să aducă în prim plan pe martirii şi mărturisitorii neamului românesc din perioada 1948 – 1989. În fiecare lună vom avea o întâlnire în care se va conferenţia despre chinurile persecuţiei comuniste”, a spus preot profesor conferenţiar universitar doctor Damian Gheorghe Pătraşcu, rectorul ITRCF din Roman , amfitrionul întâlnirii. Pe timpul conferinței, participanţii la eveniment au putut urmări pe un ecran numele unora dintre românii care au cunoscut ororile din închisorile comuniste.

Creştinii de toate confesiunile care au suferit în regimul comunist trebuie să rămână veşnic în conştiinţa noastră

Preot doctor Florin Aurel Ţuscanu, de la Biserica „Sfântul Nicolae” dinTrifeşti, a vorbit despre martirii din timpul golgotei comuniste, exemple ale curajului, demnităţii şi sfinţeniei:

„Despre calvarul României creştine din perioada regimului comunist s-au scris nenumărate volume care înmănunchiază, ca într-un sinaxar, martirii şi mărturisitorii neamului românesc. Creştinii de toate confesiunile care au suferit detenţie sau deportare ori au fost ucişi prin metode specifice regimului comunist trebuie să rămână veşnic în conştiinţa noastră. Biserica Ortodoxă a avut o cruce mai grea de purtat pe umerii săi, aşa cum spunea părintele Stăniloae, închis la Aiud: «Biserica Ortodoxă a fost supusă de regimul comunist unei prigoane deosebite, întrucât reprezenta majoritatea în rândul poporului român»”.

Preot doctor Eduard Ferenţ, profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, a vorbit despre apărarea identităţii creştine. „Socrate spunea în una din cărţile sale: «Cel care face baie într-o apă curgătoare, niciodată nu se spală în aceeaşi apă». La fel sunt şi evenimentele istorice. Sunt ireversibile din punct de vedere istoric. În timp ce fervoarea vieţii se vlăguieşte, Dumnezeu ridică, în diferite perioade, personalităţi care vindecă slăbirea credinţei şi întunecarea moravurilor. Primul congres al Frontului Unităţii Socialiste a avut loc în luna mai 1974, la Bucureşti. La acest congres, Nicolae Ceauşescu i-a invitat pe toţi delegaţii cultelor religioase din ţară, inclusiv pe episcopii Petru Pleşca, de la Iaşi şi pe Aron Marton, de la Alba Iulia. Din motive de sănătate, amândoi m-au delegat pe mine să-i reprezint la congres. În ajunul evenimentului, Aron Marton m-a chemat la el şi mi-a spus: «Părinte Ferenţ, iată discursul pe care eu trebuie să-l ţin mâine în sala Palatului, în faţa lui Ceauşescu. Fii atent, să nu schimbi niciun cuvânt». Am luat acel discurs, l-am citit şi m-am gândit că omul ăsta va întoarce congresul pe dos. M-am întors în cameră, la sfinţia sa şi i-am spus că am găsit un cuvânt nepotrivit în discurs: «Statul şi Biserica stau laolaltă». Oare nu ar fi mai bine să înlocuim adverbul «laolaltă» cu «convieţuiesc»?, i-am sugerat eu. Dânsul s-a uitat la mine şi mi-a spus: «Lasă-l aşa cum l-am scris eu!» Pe 24 mai 1974, m-am deplasat la sala palatului, pentru a ţine discursul. După cuvântul reprezentantului partidului, al lui Roses Mosen, rabinul şef al evreilor, şi al patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Iustin Moisescu, Nicolae Ceauşescu s-a ridicat şi a propus ca lucrările congresului să fie transferate în cadrul comisiilor. Asta tocmai când trebuia să citesc discursul lui Aron Marton. Nervos, am luat discursul şi m-am dus direct la Arhiepiscopie să-i spun Preasfinţitului că nu i-am citit discursul. «Unde n-am cuvânt, n-am ce căuta», mi-a spus Aron Marton. În discurs se vedea poziţia Bisericii Catolice faţă de Frontului Unităţii Socialiste. Era un discurs profund, în care se arăta că Biserica are rolul ei, iar statul rolul său şi că nu vor fi niciodată identificate. Abia după zece ani, când am ajuns paroh de Somuşca, în judeţul Bacău, am înţeles ce înseamnă «laolaltă». Dimineaţa, la ora 5.30, la parohie, venea un tractor de unde lua oamenii să-i ducă la «gospodăria colectivă». În tractor urcau bătrâni, tineri, iezi şi capre. Primii vorbeau, cei din urmă behăiau, iar tractorul suna. Toţi, laolaltă”, a spus preotul Eduard Ferenţ.