Autoritățile locale întâmpină greutăți la stabilirea amplasamentelor terenurilor pe care proprietarii le revendică. Acest neajuns se datorează lipsei unor hărți cadastrale întocmite la nivel regional.
Disputele pentru pământ sunt departe de a se fi încheiat. Dorința de a intra în posesia lui este invers proporțională cu interesul pentru a lucra pământul. Lupta pentru o palmă de pământ a existat din vechime, dar accentele pe care le-au căpătat revendicările terenurilor după Revoluție au întrecut orice închipuire. Rudele s-au învrăjbit între ele când compasul și rigla nu au fost în avantajul lor. În comunele unde primarii au rezistat câteva mandate, s-a reușit să se țină registrele agricole sub control. În alte comune, în care primarii s-au perindat unul după altul, liniile de demarcație dintre proprietăți au fost schimbate după interesul urmărit. Nici în anii ce vor urma, autoritățile locale nu vor fi scăpa de veșnica problemă a pământului.
Pământ câștigat în instanță
În comuna Tămășeni, autoritățile locale spun că 35 de titluri de proprietate așteaptă să intre în posesia moștenitorilor. „Sunt primar din 1992. Pe probleme funciare întâlnim două situații deosebite. În primul rând, este vorba despre cei care au pământ în cinci localități din județul Iași. Oamenii revendică o suprafață totală de 450 de hectare, de care autoritățile de acolo nu dispun. O altă situație o reprezintă un număr de 35 de titluri de proprietate care nu au fost eliberate încă, pe motiv că moștenitorii, persoane în vârstă, nu mai sunt interesate de pământ ori nu mai au documente justificative„, spune Ironim Andrici, primarul comunei Tămășeni.
O altă situație semnalată de autoritățile locale o reprezintă punerea în posesie pe alte amplasamente decât cele inițiale. „Este dificil, după atâția ani, să-i dăm teren unui proprietar pe același amplasament sau să-i restituim teren de aceeași categorie. De exemplu, prin Decretul 308/1952, au fost confiscate terenurile agricole de la 16-18 așa-ziși chiaburi din zonă, cu care au fost împroprietărite peste 250 de persoane. Legea retrocedărilor a oferit posibilitatea foștilor boieri să-și revendice pământurile. Teren nu mai avem disponibil, iar pășunea are un regim special„, a spus Nicu Chirilă, primarul comunei Ruginoasa.
În comuna Stănița, moștenitorii a trei boieri au revendicat importante suprafețe de teren, conform Legii nr. 247/2005. „Unul dintre proprietarii de teren cu care ne judecăm în instanță este moștenitorul boierului Buricliu, care a deținut, în această zonă, 1.200 de hectare de teren agricol și întinse suprafețe de pădure. Conform legii, i-au fost restituite 50 de hectare de teren arabil și 30 de hectare de pădure. Moștenitorul boierului Buricliu este arhitect și trăiește în Franța. El mai solicită circa 600 de hectare de pășune„, a spus Laurențiu Bebi Todireanu, primarul comunei Stănița. Moștenitorul boierului Buricliu a revendicat și a intrat în posesia școlii din satul Todireni. Acum solicită de la autorități încă 600 de hectare de pășune.
Autoritățile locale din zona Roman spun că, în lipsa unor hărți și planuri cadastrale întocmite la nivel regional, comisiile de fond funciar vor continua să pună în posesie un proprietar peste terenul altuia.
Comentarii