Câmpurile arată jalnic, din cauza lipsei de precipitaţii, iar răsărirea culturilor nu este uniformă.
Ministerul Agriculturii a anunţat că mici fermierii păgubiţi de secetă vor primi ajutoare financiare. Potrivit legislaţiei, există posibilitatea să se acorde, timp de trei ani, în mod direct, un ajutor de minimis de până la 15.000 de euro pentru suprafeţele şi fermele mici. Dar, pe lângă asta, sunt ferme mari care riscă să fie calamitate şi, pentru că sumele depăşesc 15.000 de euro, trebuie notificată Comisia Europeană.
În zona arondată Romanului, fermierii spun că situaţia este gravă, iar autorităţile confirmă afirmaţiile localnicilor.
„Câmpul arată jalnic, din cauza lipsei de precipitaţii. Răsărirea culturilor nu este uniformă. Satul Ţuţcanii din Vale este cel mai afectat de secetă. Opt fântâni ale localităţii au secat, pentru că satul este situat pe un deal, iar pânza freatică este foarte jos”, a spus Liviu Cristian Ploşniţă, primarul comunei Bahna.
O situaţie similară este şi în comuna Ion Creangă.
„50% dintre culturile de grâu şi porumb sunt afectate de lipsa precipitaţiilor. Sunt sole distruse în proporţie de 100%. Pământul a crăpat în unele locuri, iar nivelul apei din fântâni a scăzut destul de mult”, a spus Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă.
Ministrul Agriculturii a mai precizat că se va transmite la Bruxelles o situaţie centralizată, pentru a găsi soluţii de despăgubire şi pentru suprafeţele mari, şi spune că s-a ajuns în situaţia aceasta pentru că nu există o infrastructură de irigaţii, aceasta fiind devalizată în anii ’90. Pe lângă ajutorul de minimis, autorităţile au susţinut că vor să aducă apa mai aproape de cei care au acces la infrastructura secundară de irigaţii şi că se caută soluţia unui preţ mai mic la metrul cub de apă şi la energie electrică.
Fermierii care nu au acces facil la surse de apă sau la infrastructura de irigaţii au puţine soluţii în lupta cu seceta, printre acestea numărându-se şi investiţia în puţuri. Construcţia puţurilor pentru irigaţii poate scoate până la 20.000 de euro din conturile unui fermier cu 300-500 de hectare. Funcţionarea acestor sisteme este, însă, direct dependentă de costul energiei electrice, ca şi în cazul sistemelor de irigaţii tradiţionale, astfel că nivelul costurilor poate ajunge la 100.000 de euro/an.










Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol