Denumiri noi pentru mai multe localități din Neamț

Mai multe localități din județul Neamț și-ar putea schimba denumirea dacă un proiect legislativ în acest sens va primi girul Legislativului. Astfel, denumirile tuturor localităților care conțin litera „î” ar urma să fie scrise cu „â”, conform hotărârii Academiei Române din 1993.

Este vorba despre un proiect de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 2/1968, „privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România”. Proiectul prevede, între altele, actualizarea componenței și denumirilor unităților administrativ-teritoriale, având în vedere numeroasele modificări legislative intervenite din anul 1981 și până în prezent, care au dus la modificări privind componența, denumirile și statutul unităților administrativ-teritoriale.

De asemenea, conform proiectului, pentru unitățile administrativ-teritoriale, precum și sate și localități componente ale acestora, pentru care nu au existat acte normative de modificare a denumirii acestora prin înlocuirea literei „î” cu litera „â”, se propune introducerea unei reglementări unitare pentru schimbarea acestor denumiri, prin aplicarea prevederilor Hotărârii Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la „â” şi „sunt” în grafia limbii române.

Între localitățile din Neamț aflate în această situație s-ar regăsi orașul Tîrgu Neamț, precum și comune ca Bîrgăuani, Bîra, Cîndești, Gîrcina, Pîngărați sau Vînători Neamț. Comunele Pâncești și Gâdinți nu se află în această situație, fiind (re)înființate în 2004, după adoptarea de către Academia Română a hotărârii privind grafia cu „â”.

„Pentru aceste cazuri, se propune ca înscrierea noii denumiri a unității administrativ-teritoriale în actele de identitate, pașapoarte și permise de conducere se va realiza odată cu eliberarea acestora la expirarea termenului de valabilitate”, mai precizează proiectul de act normativ.

La adoptarea hotărârii Academiei Române din 1993 privind revenirea la „â” şi „sunt” în grafia limbii române au fost numeroase voci care au contestat această decizie, între cele mai notorii fiind cazuri unor publicații de cultură precum revista „Dilema veche” sau revista studenților ieșeni „Opinia studențească”, ce păstrează și astăzi grafia veche cu „î” și „sînt”.