„Cultura sfeclei de zahăr din România este compromisă”

Afirmaţia aparţine directorului cu materia primă al societăţii Agrana, Mihail Dimitriu. Nici până în acest moment, Ministerul Agriculturii nu a stabilit cotele de sfeclă de zahăr pentru anii 2014 – 2015. Fără cote, fermierii ar putea renunţa la cultivarea sfeclei de zahăr. 

La finalul anului trecut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale publica spre dezbatere un ordin de ministru care conţinea cotele de zahăr pentru anul de piaţă 2014 – 2015. Piaţa zahărului românesc continuă să fie, şi anul acesta, controlată de patru mari jucători, dintre care cea mai mare pondere o are compania Tereos România, care deţine fabrica de zahăr de la Luduş. Aici urma să se concentreze 31,90% din producţia naţională de zahăr în anul comercial 2015, respectiv 33.391,4 tone de zahăr. 27,37% din cota de zahăr îi revenea societăţii Zahărul Oradea, repezentând 28.651,4 tone de zahăr. Compania Agrana România, sucursala Roman, potrivit acelui ordin, pierdea 12.335 de tone din cotă, până la 24.240 de tone, reprezentând 23,15% din cota totală a României, iar Fabrica de Zahăr Bod SA, singura cu capital românesc, pierdea 4.344 de tone din cotă, ajungând la dreptul de a produce 18.406 tone.

Au trecut cele 30 de zile, termenul legal în care acel ordin trebuia să fie în dezbatere publică, şi au avut loc numeroase întâlniri între reprezentanţii cultivatorilor sfeclei de zahăr, ai fabricilor prelucrătoare şi ai Ministerului Agriculturii, însă nu s-a ajuns la nicio concluzie. Cotele de zahăr nu au fost stabilite, iar producătorii, care ar trebui să pregătească semănatul, sunt într-o mare dilemă.

„La fiecare două săptămâni, am avut întâlniri la Guvern, cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, dar fără rezultat. Mă sună fermierii în fiecare zi, dar nu ştiu ce să le răspund. Nefiind stabilite cotele, nici fabrica nu poate plăti integral producţia de anul trecut. Tot plăteşte avansuri, dar care nu sunt suficiente pentru fermieri pentru a începe o nouă cultură. În funcţie de vreme, semănatul ar trebui să înceapă în perioada 10 – 15 martie. Dacă nu se va lua nicio decizie până atunci, ar putea fi blocată cultura sfeclei de zahăr. Dacă nu ştiu care sunt cotele, producătorii nu ştiu câtă sfeclă să cultive. Nu le convine să producă în afara cotelor, deoarece preţul sfeclei este mult mai mic. La fel, dacă ar alege altă cultură în afară de sfeclă de zahăr, cum ar fi porumb sau floarea soarelui, profitul ar fi semnificativ mai mic. Este ca şi cum Guvernul ar vrea să distrugă cultura sfeclei de zahăr din România, pentru a trece numai pe import”, a declarat Ioan Puiu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor Sfeclei de Zahăr din regiunea Nord Est a României.

O soluţie care a fost dată de Ministerul Agriculturii a fost transmiterea unei adrese din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), către fabricile care prelucrează sfecla, prin care să fie specificate cotele de sfeclă de zahăr care li se cuvin pentru anul trecut. Reprezentanţii fabricilor resping, însă, acest document.

„O adresă trimisă de APIA nu poate substitui o hotărâre de guvern. Drept urmare, noi nu avem cum să o luăm în considerare. Până cel târziu la 1 mai, Ministerul are termen să reglementeze situaţia. Dacă nu se va lua nicio decizie, cultura sfeclei de zahăr din România este compromisă”, a afirmat Mihail Dimitriu, director materie primă Agrana.