Creștinii cinstesc Nașterea Maicii Domnului

Nașterea Maicii Domnului este prima mare sărbătoare din anul nou bisericesc, care a început la 1 septembrie. Sărbătoarea este celebrată, deopotrivă, de credincioșii ortodocși și catolici. Cinci lăcașuri de cult din zona rurală a Romanului își sărbătoresc sîmbătă hramul.

Numită popular Sfînta Maria Mică sau Precista Mică, sărbătoarea a fost fixată de biserică în ziua a opta a anului bisericesc, pentru că cifra opt simbolizează viața fără de sfîrșit.

Originea ei se situează între Sinodul al III-lea ecumenic (Efes, 431) și Sinodul al IV-lea (Calcedon, 451). Maicii Domnului i-au fost închinate 9 sărbători: Buna Vestire (25 martie), Așezarea veșmîntului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne (2 iulie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Punerea în raclă a brîului Maicii Domnului (31 august), Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Acoperămîntul Maicii Domnului (1 octombrie), Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana (9 decembrie), Soborul Maicii Domnului (26 decembrie).

Sărbătoarea de sîmbătă este închinată nașterii aceleia care a fost rodul rugăciunilor și lacrimilor părinților ei, Ioachim și Ana, al îndurării lui Dumnezeu, un copil dorit, cerut și dobîndit prin rugăciune, un copil cu o chemare dumnezeiască pe umeri. Nașterea Maicii Domnului este una dintre minunile lui Dumnezeu realizate pentru împlinirea planului său de mîntuire a neamului omenesc. Sfînta Scriptură menționează că tatăl Fecioarei Maria se numea Ioachim, iar mama acesteia, Ana. Vestea nașterii Maicii Domnului le-a dat-o îngerul Gavril, care li s-a arătat în vis, spunîndu-le că rugăciunea le-a fost ascultată, iar Dumnezeu le va trimite binecuvîntarea Sa.

Lăcașurile de cult care își sărbătoresc hramul sînt situate în zona limitrofă Romanului: Mănăstirea Giurgeni (Valea Ursului) – ctitorie din anul 1738, Holm (comuna Pâncești) – 1958, Gherăeștii Noi (comuna Gherăești) – 1923.