Crăciunul de rit vechi este sărbătorit la Roman

Ortodocşii de rit vechi se pregătesc să întâmpine Crăciunul.

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul, marţi, 7 ianuarie. Pentru ruşii lipoveni, armeni, basarabeni, sârbi şi ucraineni, sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile în urma refuzului de a trece la calendarul Gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor. Crăciunul are o mare însemnătate şi pentru ruşii lipoveni din Roman, cei mai numeroşi dintre creştinii ortodocşi de rit vechi. Este o sărbătoare în care accentul este pus pe rugăciuni, credinţa fiind elementul principal care a ţinut închegată comunitatea ce trăieşte după regulile pe care le-au adus staroverii din Imperiul Rus în secolul XVII, atunci când s-au stabilit pe teritoriul României.

În ajunul Crăciunului, până la miezul nopţii, pe mesele ruşilor lipoveni sunt aşezate numai mâncăruri de post. Masa de seară, numită „cina sfântă”, este alcătuită din 12 feluri de mâncare diferite, care amintesc de cei 12 apostoli. Masa se acoperă cu o pânză albă, care aminteşte de scutecele pruncului Iisus. În mijlocul ei se aprinde o lumânare mare, albă, simbolul lui Hristos, alături de care se aşează o bucată de azimă – pâine de post -, numită „pâinea vieţii”.

În prima zi a Crăciunului, ruşii lipoveni participă la slujba sărbătorii Naşterii Domnului. După slujbă, colindătorii merg din casă în casă, intonând colinde religioase, care sunt, apoi, cântate în casele gospodarilor, în faţa icoanei. Masa tradiţională de Crăciun cuprinde, în principal, preparate din porc şi peşte, totul stropit din abundenţă cu vin şi vodcă. Credincioşii ortodocşi de rit vechi vor sărbători trecerea dintre ani în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.

Separarea Bisericii Ortodoxe în stil vechi şi nou a avut loc în 1923, la Constantinopol, când s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. În ciuda acestei diferenţe dintre cele două calendare, semnificaţia sărbătorii şi bucuria ei sunt aceleaşi. Centrul credinţei de stil vechi este Mănăstirea Slătioara din judeţul Suceava. În România trăiesc peste un milion de credincioşi ai Bisericii Creştin – Ortodoxe de Stil Vechi. Aceasta deţine aproape 80 de lăcaşuri de cult în ţară, două dintre acestea fiind în Roman.