Conacul Capri a fost demolat de autorități

Armeanul Jorj Capri a avut moșie în comuna Trifești. Conacul boierului Capri din satul Miron Costin a fost folosit ca sediu de primărie, școală și cămin cultural. Din cauza degradării avansate a clădirii, autoritățile au emis autorizaţie de demolare.

Conacul fostului moșier Capri, situat în satul Miron Costin, din comuna Trifești, a fost cuprins de flăcări, cu câteva zile în urmă. Câțiva copii, spun pompierii, s-au jucat cu focul prin clădirea nesupravegheată, aflată în administrarea Primăriei Trifești. Numai în acte, pentru că, în realitate, clădirea este abandonată.
”Clădirea a aparținut unui moşier armean, Jorj Capri. Imobilul a fost revendicat, dar moștenitorii nu au avut documentele necesare prin care să demonstreze că sunt îndreptățiți să o primească. Despre acest boier nu știu nimic”, a explicat Octavian Duminică, primarul comunei Trifești.
Autoritățile locale nu s-au arătat interesate de conservarea trecutului localității, din lipsă de fonduri.

Conacul fostului moșier Capri din satul Miron Costin a fost transformat în anii comunismului în sediu al Primăriei Trifești și, ulterior, al CAP – ului. După desființarea CAP-urilor, imobilul a fost transformat în școală și, apoi, în cămin cultural, care a găzduit prima bibliotecă din istoria satului Miron Costin.

Incendiul produs săptâmâna trecută la conacul Capri a fost ultima încercare la care au fost supuse vestigiile istorice. ”Am semnat autorizația de demolare a conacului Capri”, a spus primarul comunei Trifești.

Cine a fost boierul Capri?

Jorj Capri își are originea într-o veche familie boierească armenească din Moldova. A fost primul negustor armean înnobilat din Bucovina și, totodată, cel dintâi nobil bucovinean căruia i se recunoștea apartenența la starea nobiliară de cavaler al statelor supuse coroanei austriece. Informațiile despre nobilii Capri din Roman și Miron Costin din tomurile cărturarilor sunt puține, mai multe aflăm din povestirile bătrânilor locului. ”Tatăl lui Jorj Capri locuia în actuala clădire a Băncii Naționale din Roman. Ambele clădiri ale familiei Capri – din Roman și Miron Costin -, seamănă foarte mult. Se spune că familia Capri era proprietară a minelor de aur de la Baia Mare. Boierul Jorj Capri nu locuia la conacul din Miron Costin. Avea un administrator care stătea la conac și asigura bunul mers al moșiei. Boierul Capri avea în proprietare terenuri, animale și utilaje. O spun chiar bătrânii satului, care povestesc că moșia era înconjurată de livadă și de grajdurile cu animale. Pe cât de bogată era familia Capri, pe atât de zgârciți erau boierii. Bătrânii povestesc că, după muncă, cei care lucrau pe moșia boierului Capri mâncau mămăligă cu varză murată”, spune Petrea Pavel, profesor de istorie la Școala ”Miron Costin”, cel care are în pregătire o monografie a satului.

Totuși, membrii familiei Capri au fost cunoscuți și ca donatori pentru copiii talentați și cu înclinații spre studiu, acest fapt fiind consemnat în școlile de arte și meserii din Roman și Iași.