Cetatea lui Ștefan se macină sub lanul de porumb

Cetatea Nouă a Romanului nu este protejată de instituţiile abilitate, ci de bălării şi de culturile de porumb. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Neamţ este o instituţie a nimănui. Oamenii de cultură nu dau semne că cetatea lui Ștefan ar fi mai importantă decât agapele culturale pe care le patronează.

Multe monumente istorice şi situri arheologice de pe teritoriul ţării se află în suferinţă. Statul nu le consideră prioritate zero, deşi aceste comori ale României, puse în valoare, ar putea aduce mult profit zonelor în care se află. Înafară de prima mare valoare, aceea de a ne confirma istoria.

Una dintre aceste comori este Cetatea Nouă a Romanului, aflată în comuna Gâdinţi, pe malul stâng al Siretului, în apropierea confluenţei cu Moldova. Încercările de a salva cetatea, construită în întregime de domnitorul Ştefan cel Mare, nu s-au concretizat într-un proiect complex de restaurare a monumentului istoric. Interesele obscure, nepăsarea, dezinteresul şi nepriceperea celor care sunt plătiţi să-l protejeze privează de vizibilitate un monument important din zona Romanului.

Porumbul cucereşte Cetatea

Vestigiile medievale de la Gâdinţi impresionau, cu câţiva ani în urmă, prin masivitatea construcției, prin puternicele turnuri circulare care întăreau zidurile fortului inițial, prin poarta de intrare cu vestita „capcană de șoareci”, prin zidurile și turnurile exterioare și șanțurile de apărare pe unde curgea o parte din apa Siretului.

Construită ca avanpost de apărare a Cetății de Scaun, Cetatea Nouă a Romanului este mai ”apărată” în vremurile noastre decât pe vremea lui Ştefan cel Mare: stau pavăză, în faţa cetăţii, bălării ce s-au înfipt adânc în zidurile fortăreţei distruse de localnici pentru diverse lucrări de construcţie din gospodărie. Orice tentativă de a vedea zidurile cetăţii este o adevărată şi înfricoşătoare aventură. Temerarul curios să vadă ce a mai rămas din cetatea lui Ştefan s-ar putea întâlni, pe neaşteptate, cu jivine aciuate printre ruinele fortăreţei înconjurate cu falnice lanuri de porumb ale unor gospodari.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, o instituţie în derivă

Cetatea Nouă a Romanului are multe legende. Una dintre acestea spune că cine îndrăznea să deschidă porţile cetăţii, murea pe loc. Însă nu blestemul cetăţii a ţinut departe autorităţile judeţene, locale şi specialiştii din domeniul protecţiei patrimoniului cultural, ci nepăsarea şi ignoranţa.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Neamţ, condusă din 2005 până în 2013, fără întrerupere, de scriitorul Adrian Alui Gheorghe, s-a scuzat ani de-a rândul că nu are specialişti care să întocmească proiecte de restaurare a monumentelor. „Rău cu rău, dar mai rău fără rău”, spune o vorbă la fel de veche ca şi cetatea.

De aproape o lună, instituţia de cultură nemţeană cu rol de protejare a monumentelor are lacăt pe uşă. După plecarea scriitorului Adrian Alui Gheorghe la cârma Bibliotecii Judeţene „G.T Kirileanu” din Piatra-Neamţ, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Neamţ este în derivă. Odiseea instituţiei a început anul trecut, când la cârma Direcţiei a fost numit Dorin Teodorescu, adus tocmai de la Cluj. După şapte luni, acesta a fost schimbat cu Victor Munteanu, fost consilier cultural la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bacău. La mijlocul lunii iunie 2014, lui Victor Munteanu i s-a retras numirea, locul său fiind luat de Marius Damian, fost director al unei instituţii similare din Bucureşti. Mandatul acestuia a fost cel mai scurt, adică mai puţin de o lună.

„Totul este blocat în acest moment la Direcţia Judeţeană pentru Cultură. Cred că este o demonstraţie că în România se poate trăi şi fără această instituţie. Orice problemă legată de monumente se rezolvă doar la Iaşi şi Suceava”, a spus scriitorul Adrian Alui Gheorghe, fost director al Direcţia Judeţeană pentru Cultură Neamţ. Un monument de valoarea și importanța cetății de la Gâdinți, zidită de Ștefan cel Mare, a căzut pradă uitării, dezinteresului și neputinței autorităților, în timp ce oamenii de cultură, ce se hrănesc din hrană spirituală, se întrec în lansări de cărți numai de ei citite și simpozioane sterile, niciunele dedicate cetății lui Ștefan.