HomeEducatie

Cât costă un elev

Cea mai mare parte din cheltuielile suportate de stat pentru şcolarizarea elevilor se referă la cheltuielile cu personalul de predare. Elevul standard este considerat elevul de gimnaziu din mediul urban.

 

 

Guvernul României a stabilit cât costă un elev într-un an de şcoală. Elevul mediu, luat ca bază de calcul, este considerat elevul de gimnaziu din mediul urban, prin costul standard per elev sau preşcolar înţelegându-se suma medie necesară acoperirii cheltuielilor de bază cu pregătirea didactică a unui elev/preşcolar etalon pe parcursul unui an calendaristic. Principala componentă a costului standard o reprezintă cheltuielile cu personalul de predare, respectiv costul standard didactic per elev/preşcolar/an, şi reprezintă cheltuielile salariale anuale brute medii pentru un cadru didactic împărţite la numărul mediu de elevi pe cadru didactic.

 

Elevul de la ţară, mai scump decât cel de la oraş

 

Pentru un preşcolar de la învăţământul în program normal, statul cheltuie într-un an 1.605 lei, dacă acesta învaţă într-o grădiniţă din mediul urban, şi 1.755 de lei, dacă este din mediul rural. Pentru un copil de grădiniţă cu program prelungit, costurile se ridică la 2.943 de lei, indiferent de mediul de provenienţă. Pentru un copil din ciclul primar se alocă anual 1.847 de lei, pentru cei din mediul urban şi 2.200 de lei pentru cei din mediul rural. Odată cu vârsta elevilor cresc şi cheltuielile.

Pentru un elev de gimnaziu de la oraş se alocă 2.420 de lei, iar pentru acelaşi elev, dar din mediul rural, se alocă 2.783 de lei. Pentru cei de la liceu, cheltuielile sunt diferenţiate în funcţie de profilul liceului. Pentru un elev de liceu teoretic se alocă 2.420 de lei pe an, iar pentru cei de la licee tehnologice, militare, pedagogice şi teologice se alocă 2.503 de lei. Mai costisitori sunt elevii de la liceele cu specializare arte plastice şi vizuale, coregrafie, teatru şi sport, pentru care se alocă anual 3.195 de lei de fiecare elev, mult mai puţin decât se alocă anual pentru pregătirea unui elev de la un liceu cu specializarea muzică: 6.776 de lei anual.

Creşterea considerabilă a cheltuielilor se justifică prin pregătirea specifică a elevilor de la această specializare, care necesită lucru cu grupe mici de elevi. Pentru un elev de profesională, statul cheltuie 2.650 de lei, la fel ca şi pentru cei aflaţi în şcoli postliceale sau de maiştri. Cheltuielile pentru elevul mediu sunt corectate, însă, şi în funcţie de numărul de elevi din şcoală şi de zona geografică în care învaţă elevul – şcolile amplasate în zonele unde temperaturile medii anuale sunt mai mici (coeficient de zonă mai mare) primesc o finanţare mai mare. Judeţul Neamţ este plasat în zona 5 (din 6), la fel ca judeţele Alba, Bacău, Braşov, Caraş Severin, Sibiu şi Vâlcea.

 

Școlilor mari nu le ajung banii

 

Cheltuielile „medii” nu se regăsesc, însă, în şcoli şi în realitate. Bugetele obţinute din înmulţirea costului standard pe elev cu numărul de elevi care frecventează şcoala nu „se închid” totdeauna cu cheltuielile reale de salarizare. Cele mai afectate sunt şcolile mari de la oraş. „Este o mare diferenţă între suma necesară pentru salarizare într-o şcoală mare şi cea necesară într-o şcoală mai mică. Cei mai mulţi dintre profesorii care predau în şcoala noastră au gradul didactic I, avem colegi cu doctorate, cei mai mulţi dintre colegi au vechime mare, ceea ce înseamnă, automat, salarii mai mari. Nu se poate compara fondul nostru de salarii cu cel dintr-o şcoală de ţară, de exemplu, unde profesorii sunt mai puţini, mai tineri şi doar cu definitivat, în condiţiile în care şi cheltuielile alocate elevilor de la ţară sunt mai mari”, a spus profesoara Mihaela Tanovici, director al Colegiului Naţional „Roman-Vodă”.

[sam_ad id=”111″ codes=”true”]

Comentarii

WORDPRESS: 0