Mai mulţi candidaţi la bacalaureat vor repeta proba anul viitor. La unul dintre centrele de examen, poliţiştii au controlat candidaţii care au mers la toaletă. Asupra a patru dintre ei s-au găsit telefoane şi căşti. Conform metodologiei, aceşti candidaţi au fost eliminaţi din examen. Cazul este cercetat de Poliţie.
Examenul naţional de bacalaureat a continuat miercuri, 1 iulie, cu proba scrisă obligatorie a profilului, pe care absolvenţii profilului real au susţinut-o la matematică, iar cei de la profilul uman, la istorie. Pentru ambele discipline a fost extrasă varianta de subiecte numărul 8.
Proba nu a fost lipsită de incidente.
„La examen au fost înscrişi 4.223 de candidaţi, fiind prezenţi 4.044 de candidaţi. Au fost eliminaţi şapte candidaţi, de la centrele de examen de la Liceul «Carol I» din Bicaz – doi candidaţi, Liceul Teoretic «Mihail Sadoveanu» din Borca – patru candidaţi, Colegiul Tehnic „Miron Costin” din Roman – un candidat. Candidaţii de la Liceul «Carol I» din Bicaz au fost eliminaţi pentru că au fost prinşi când au schimbat ciornele între ei. Candidatul de la Colegiul Tehnic «Miron Costin» din Roman a fost eliminat deoarece i-a sunat telefonul în timpul desfăşurării probei. La subcomisia de la Liceul Teoretic «Mihail Sadoveanu» din Borca, în urma unei sesizări, au fost prezenţi reprezentanţii Poliţiei, care au verificat aspectele semnalate. Poliţiştii au controlat doar candidaţii care au mers la toaletă. Asupra unora dintre ei, patru la număr, s-au găsit telefoane şi căşti. Conform metodologiei, aceşti candidaţi au fost eliminaţi din examen. Verificările efectuate nu au perturbat examenul, acesta desfăşurându-se în condiţii normale. În prezent, acest caz este cercetat de organele de Poliţie”, a precizat profesor Elena Laiu, inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ.
Subiectele au fost structurate pe trei părţi, fiecare fiind notată cu 30 de puncte şi având mai multe subpuncte. Candidaţii au mai primit, din oficiu, 10 puncte. La primul subiect de la istorie, absolvenţii au primit două fragmente din „O istorie a românilor”, de Ion Bulei. Pornind de la aceste surse, ei au avut de răspuns la câteva cerinţe, cum ar fi: să numească din primul text instituţia de represiune înfiinţată în 1948, sau să precizeze, din al doilea text, o informaţie referitoare la relaţiile economice ale statului român. Totodată, candidaţii au avut de numit doi conducători politici la care se referă cele două texte, să marcheze textul care susţine că atitudinea României faţă de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident, să scrie o relaţie cauză – efect stabilită între două informaţii selectate din primul text, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, efect), să prezinte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date, şi să menţioneze o asemănare între acţiunile desfăşurate în România, în perioada post decembristă.
Subiectul al II-lea a inclus un fragment din lucrarea „Istoria României”, de Mihai Bărbulescu. Pornind de la acest text, absolvenţii au avut de răspuns la câteva cerinţe: să numească generalul român, precizat în sursa dată, să numească secolul la care se referă sursa dată, să menţioneze alianţa şi o acţiune diplomatică desfăşurată de aceasta şi două acţiuni care au loc pe frontul de vest, să formuleze, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din fragment şi să argumenteze printr-un fapt istoric relevant afirmaţia conform căreia România se implică în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acţiuni diplomatice sau militare. La subiectul al III-lea, candidaţii aveau de elaborat un eseu despre spaţiul românesc de la autonomii locale la implicarea în relaţiile internaţionale din Evul Mediu, având în vedere: menţionarea a două autonomii locale din spaţiul românesc, din secolele IX-XIII, precizarea a două cauze ale înfiinţării instituţiilor centrale medievale şi a unei instituţii centrale din spaţiul românesc, prezentarea unei acţiuni diplomatice desfăşurate de un reprezentant al spaţiului românesc, în secolul al XV-lea, formularea unui punct de vedere referitor la acţiunile militare desfăşurate în spaţiul românesc, în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
La matematică au fost evaluate competenţele dezvoltate pe parcursul învăţământului liceal, în conformitate cu programele şcolare pentru clasele a IX-XII, în vigoare pentru absolvenţii promoţiei 2015.









Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol