Căminele şcolare din Neamț nu vor găzdui refugiați

Ministerul Educaţiei a solicitat o situaţie a locurilor de cazare disponibile în căminele liceelor şi în campusurile universitare, care ar putea fi puse la dispoziţia refugiaţilor ce ar ajunge în România. Căminele şcolare din judeţul Neamţ nu pot găzdui refugiaţi, spune inspectorul general Viorel Stan, acestea fiind ocupate cu elevi.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECŞ) a solicitat marţi, 8 septembrie, universităţilor şi inspectoratelor şcolare judeţene, să identifice eventuale spaţii de cazare pe care ar putea să le pună la dispoziţia refugiaţilor ce ar ajunge în România, fără afectarea procesului de învăţământ, în cazul în care numărul acestora ar fi mai mare decât capacitatea de cazare din cele şase centre pentru imigranţi – Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Şomcuţa Mare (Maramureş), Rădăuţi (Suceava) şi Timişoara. „Ministerul Educaţiei poate acorda sprijin pentru cazare şi consiliere psihologică”, au declarat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei.

Căminele din Neamţ sunt ocupate

„Este puţin probabil să putem oferi cazare şi masă refugiaţilor, pentru că nu dispunem de spaţii de cazare în şcolile nemţene”, a spus marţi, 8 septembrie, profesorul Romeo Ioan Roman, inspector şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Neamţ.

Noul inspector şcolar general adjunct Ioan Milea, din cadrul ISJ Neamţ, a declarat miercuri, 9 septembrie, că a identificat 360 de locuri de cazare în cinci unităţi de învăţământ, în care ar putea fi găzduiţi refugiaţi.

„Cele cinci licee sunt: Colegiul Tehnic «Gheorghe Cartianu» din Piatra Neamţ, Colegiul Naţional «Ştefan cel Mare» din Târgu Neamţ, Şcoala Gimnazială Borleşti, Liceul Tehnologic «Sfântul Ioan de la Salle» din Pildeşti şi Liceul Teologic Ortodox «Episcop Melchisedec» din Roman. Refugiaţii ar putea fi cazaţi numai în situaţii de urgenţă, pe timpul vacanţelor şcolare, deoarece căminele sunt ocupate cu elevi”, a declarat inspectorul Ioan Milea.

Şeful ISJ Neamţ a făcut o precizare în acest sens.

„În căminele liceelor nemţene nu pot cazaţi pe termen lung refugiaţi, pentru că sunt ocupate de elevi. Ca urmare, am înaintat o adresă Prefecturii Neamţ şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin care am anunţat că aceste spaţii la care s-a făcut referire, respectiv căminele şcolare, nu pot găzdui refugiaţi”, a declarat profesor doctor Viorel Stan, inspector şcolar general al ISJ Neamţ.

Reacţii similare au avut şi şefii inspectoratelor şcolare judeţene din Suceava, Cluj, Mureş sau Braşov: în căminele şcolare nu sunt condiţii pentru a se asigura cazarea unor eventuali refugiaţi. Reprezentanţii Universităţii Bucureşti şi ai Universităţii Politehnice din capitală au afirmat că vor putea pune la dispoziţie, dacă va fi nevoie, 80, respectiv 150 de locuri în căminele universităţilor.

Studenţii contestă solicitarea Ministerului

Solicitarea MECŞ adresată universităţilor şi inspectoratelor şcolare a provocat şi reacţia organizaţiilor studenţeşti.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a atras atenţia asupra deficitului de locuri de cazare cu care se confruntă universităţile, aproximativ un sfert dintre studenţii care au nevoie de un loc de cazare neputând beneficia de acest drept, şi consideră că decizia guvernului de a solicita universităţilor să pună la dispoziţie locuri de cazare din căminele lor pentru refugiaţi este una pripită şi nefericită.

„Criza refugiaţilor provoacă multă emoţie în întreaga Europă şi iată că, din cauza acestei situaţii nefericite, am ajuns să aducem din nou în atenţia opiniei publice situaţia căminelor studenţeşti din România. Considerăm că ministrul Educaţiei s-a grăbit atunci când a cerut universităţilor să ofere locuri de cazare pentru refugiaţi. Suntem convinşi că există soluţii mult mai constructive pentru a veni în sprijinul acestora. Ne dorim ca refugiaţii să beneficieze de tot sprijinul statului român şi să reuşească să treacă peste momentele dificile cu care se confruntă acum, dar, în acelaşi timp, ne dorim ca studenţilor din România să le fie respectate drepturile fundamentale şi să le fie asigurat accesul la educaţie fără bariere”, a afirmat Vlad Dan Cherecheş, preşedintele ANOSR.

„Această acţiune trebuie să fie sub o coordonare unitară”

Primul ministru Victor Ponta a declarat, marţi, că poziţia exprimată de preşedintele Klaus Iohannis legată de primirea refugiaţilor în România este foarte „clară”, respectiv statul român poate primi maximum 1.785 de imigranţi. Premierul a mai spus că nu admite „cote obligatorii” care depăşesc posibilităţile reale ale statului român.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a criticat miercuri, 9 septembrie, ordinul ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, privind evaluarea spaţiilor din cămine pentru eventuala cazare a refugiaţilor care ar urma să ajungă în ţară.

„Eu nu ştiu ce a avut în minte domnul ministru al Educaţiei, dar eu cred că ar trebui să fie mai ponderat şi el, şi toţi miniştrii, şi această acţiune trebuie să fie sub o coordonare unitară”, a spus Dragnea. În replică, Sorin Cîmpeanu a declarat:

„Am primit solicitarea din partea Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă de a estima disponibilitatea unor locuri de cazare şi, pe cale de consecinţă, am transmis în sistem către toate instituţiile de învăţământ superior şi preuniversitar această solicitare”, a spus Cîmpeanu.

România, neatractivă pentru refugiaţi

Şeful misiunii din România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), Mircea Mocanu, a declarat, miercuri, că nu crede că va fi necesară activarea unor spaţii suplimentare de cazare în România pentru imigranţi.

„Activarea nu cred că va fi utilă, pentru că nu vin sau, dacă vin, sunt doar în trecere. Toţi îşi doresc în Schengen. În plus, mulţi dintre ei au familii în Germania”, a explicat el.

În opinia sa, salariile mici constituie un alt motiv pentru care refugiaţii nu îşi doresc să ajungă în România, în condiţiile în care un salariu într-o spălătorie sau într-o pizzerie/restaurant este undeva la 1.500 de lei, în timp ce în Germania ajunge la 1.500 de euro.

Mircea Mocanu a precizat că OIM încurajează autorităţile locale să contacteze organizaţia pentru a primi gratuit consiliere din partea experţilor în ceea ce priveşte provocările cu care s-ar putea confrunta. În opinia sa, România ar trebui să lucreze în special la măsurile pe care le va putea lua pentru refugiaţi după ce aceştia vor obţine acest statut, întrucât presiunea mai mare va fi pe autorităţile locale.