Izabela Ilisei, o tânără din Icuşeşti, realizează adevărate bijuterii din hârtie în tehnica origami. Tânăra s-a specializat în această tehnică în perioada convalescenţei după o operaţie dificilă la coloana vertebrală.
La prima vedere, nu poţi face prea multe cu o bucată de hârtie. Aproape inevitabil, sfârşeşte într-un coş. Izabela Ilisei a descoperit, însă, că o foaie de hârtie îndoită cu migală şi cu artă se poate transforma într-o adevărată bijuterie. Cu trei ani în urmă, când a căutat variante de a decora pentru Crăciun magazinul sătesc în care lucrează mama sa, habar nu avea despre origami, arta orientalilor de a împături hârtia. I-au plăcut modelele găsite pe internet şi a început să lucreze. Astăzi primeşte comenzi pentru buchete de mireasă şi domnişoare de onoare, realizate din hârtie, pentru o nuntă care va avea loc în iulie 2015. Are în colecţie lucrări care au mii de piese de hârtie îmbinate, cel mai impozant fiind un păun, realizat din nu mai puţin de 2.700 de piese.
„Am început din joacă, voiam să fac ceva drăguţ, ca să înveselesc atmosfera de sărbători. Am făcut fulgi de zăpadă, oameni de zăpadă, Moş Crăciun. Acum, când le privesc, nu mi se par prea reuşite. Dar m-a prins foarte mult această activitate şi am încercat mereu altceva. Dacă, la început, am lucrat după model, acum am inventez eu modele. Cea mai recentă şi, în acelaşi timp, una din cele mai dificile comenzi a repezentat-o un berbec de hârtie pentru cineva care e din zodia berbecului”, spune Izabela Ilisei.
Tânăra din Icuşeşti a primit, întâi, comenzi de la cunoştinţe şi prieteni. După ce s-a promovat pe facebook, Izabela a început să primească comenzi prin intermediul internetului.

Hobby şi terapie
Pentru Izabela, origami a reprezentat mai mult decât un hobby. A fost terapia care a ajutat-o să treacă peste un moment extrem de dificil din viaţa ei. Ani de zile, Izabela a suferit de dureri de spate. Nu a primit niciodată un diagnostic precis, ajunsese să fie paralizată de piciorul drept şi nu mai putea merge. Era în clasa a VIII-a când a fost diagnosticată cu o tumoră pe coloana vertebrală şi a fost operată, apoi luni grele de recuperare, până când, în ciuda previziunilor sumbre ale medicilor, care i-au anunţat părinţii că va sfârşi într-un scaun cu rotile, a început din nou să meargă. La început în cârje, apoi singură, foarte puţin incomodată de o uşoară pareză care o chinuie în continuare.
„Origami m-a ajutat foarte mult în acea perioadă. Nu puteam merge, nu puteam sta în picioare şi îmi petreceam foarte mult timp lucrând obiecte de hârtie. A fost, pentru mine, o terapie. Îmi ocupa timpul şi mintea şi mă simţeam apreciată, chiar dacă eu eram diferită de ceilalţi. Faptul că astăzi pot merge se datorează şi faptului că nu m-am dat bătută şi origami a avut partea sa în această luptă”, a spus Izabela.
Voluntară pentru copiii mai puţin norocoşi
Izabela Ilisei consideră că are toate motivele să se simtă mulţumită. Are sprijinul familiei, a învins boala, a avut colegi foarte buni în şcoală. Consideră că e datoare ca din fericirea ei să dea puţin şi copiilor care nu au fost la fel de norocoşi ca ea. Și aici i-a folosit din nou origami. „Ca elevă în liceu, la Colegiul Tehnic «Miron Costin», m-am implicat în activităţile de voluntariat iniţiate de doamna dirigintă Ana Maria Agape. Mi-a plăcut să lucrez pentru şi cu copiii de la Centrul de zi «Iubire şi speranţă». Sunt copiii care nu sunt la fel de norocoşi ca noi şi cărora le-am dăruit puţină bucurie. Am pregătit pentru ei coşuleţe din hârtie, iepuraşi, dar cea mai mare bucurie am avut-o când am lucrat la centru, alături de ei, în cadrul activităţilor de voluntariat. Ne-am simţit foarte bine împreună şi m-am bucurat de bucuria cu care ei au descoperit ce lucruri frumoase pot face din hârtie”, a spus Izabela.








Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol