Biserica Catolică ajută Asociaţia „Iubire şi Speranţă”

Entităţile non-profit ajută Asociaţia „Iubire şi Speranţă”, mai ales când aceasta era pe punctul de a stopa activitatea.

Centrul de zi din cadrul Asociaţiei „Iubire şi Speranţă” a trecut, în cei 21 de ani de funcţionare, prin clipe grele şi a fost de multe ori la un pas de a fi închis. Fiecare zi a fost o luptă pentru supravieţuire, dar, de fiecare dată, a apărut o mână salvatoare, care a ajutat centrul să meargă mai departe.

„Se resimte, încă, starea de criză generală. Acest lucru se vede după contribuţia fiecărui donator care vine la asociaţie. În ciuda dificultăţilor financiare, ne-am descurcat şi toate temerile noastre au fost foarte bine gestionate de Dumnezeu. Am avut activitate toată vara, fără întrerupere. Am reuşit să facem faţă şi solicitărilor care ies din tiparul after-school. Am ajutat, de exemplu, o femeie bolnavă de cancer, mama a două fetiţe care frecventează centrul, pentru a putea merge la Iaşi şi a face anumite investigaţii. Întotdeauna am fost îngrijoraţi că nu vom putea face pregătirile de iarnă şi că nu ne vom descurca în acest anotimp, care solicită şi mai mult bugetul asociaţiei, din cauza cheltuielilor suplimentare pentru alimente şi încălzire. Am fost foarte încântat atunci când am descoperit oameni de suflet care ştiu să se solidarizeze cu idealurile acestei asociaţii. De exemplu, patroana Restaurantului «Bradul» a făcut, zilele trecute un gest impresionant – ca în multe alte rânduri, de altfel -, oferindu-ne o tonă de cartofi, 300 de kilograme de ceapă, 300 de kilograme de morcov. A fost cu mult peste aşteptările noastre şi nu ştim cum să-i mulţumim mai mult că este alături de noi”, spune părintele Mihăiţă Popovici, parohul Bisericii ortodoxe „Precista Mică” din Roman, unul din coordonatorii Centrului de zi.

Vineri, 19 septembrie, asociaţia a primit o donaţie de 150 de perechi de încălţăminte de iarnă pentru copii. Donaţia a fost făcută  de patronii SC Grup Lemn SRL din Roman, Musig şi Daniele Ulderico, prin directorul Daniel Lungu. „Patronul italian ne-a făcut o vizită şi a rămas profund impresionat de ceea ce se întâmplă la Centrul de zi. Aflându-ne nevoile, ne-au adus mese şi scaune, oferind, totodată, copiilor, șio masă. Simţind că au nevoie mare de încălţăminte, a hotărât să aducă un număr mai mare de articole de încălţăminte, pentru a putea oferi şi altor copii săraci din oraş”, a spus părintele Popovici.

„Dar din dar” pentru copii

Entităţile non-profit au sărit şi ele în ajutorul Asociaţiei „Iubire şi Speranţă”, când aceasta era pe punctul de a stopa activitatea.

„Fundaţia Umanitară «Pacea» ne-a sprijinit periodic, într-un mod deosebit. De pildă, fundaţia ne-a oferit, săptămânal, câte zece litri de lapte pentru copii. Am fost foarte bucuroşi să putem oferi laptele mamelor care aveau copii mici şi trebuiau să şi-l procure de pe piaţă. Tot de la fundaţie am primit detergenţi, săpun şi alte articole pentru igienizare. Ne bucură foarte mult această deschidere pe care o au ONG-urile care aparţin Bisericii Catolice. Fac acelaşi tip de activitate şi îşi dau seama că nu putem face față tuturor nevoilor.Caritas ne-a ajutat în mai multe rânduri. De la Barticeşti am fost ajutaţi cu scutece pentru persoanele cu probleme, dar şi cu alte articole care erau necesare unor bolnavi. Am fost ajutaţi de un ONG din Germania, ai cărui reprezentanţi au venit la noi şi ne-au invitat să facem împreună cumpărăturile de care avem nevoie. Ne-am făcut cunoscută asociaţia datorită bunelor relaţii pe care le avem cu ONG-urile din oraş, cu Biserica Catolică. Cred că este cea mai frumoasă latură a ecumenismului, slujind aproapele care se află în situaţii critice”, spune părintele Popovici.

La rândul ei, Asociaţia „Iubire şi Speranţă” şi-a îndreptat atenţia către localităţi lovite de sărăcie. Tone de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării şi rechizite şcolare trimise de binefăcători au ajuns la copii din localităţile Valea Enei (Oniceni), Mănăstirea (comuna Dagâţa, judeţul Iaşi) şi Tescani (comuna Bereşti-Tazlău, judeţul Bacău).

Asociaţia „Iubire şi Speranţă” are nevoie de sprijin

Deşi mulţi romaşcani cu suflet sprijină activităţile Asociaţiei „Iubire şi Speranţă”, nevoile acesteia sunt multiple. „Nu stăm bine cu aparatele electrocasnice. Ne-am bucura dacă am putea face rost de o maşină de gătit semiprofesională, cu şase ochiuri cel puţin, pentru a nu fi obligaţi ca, la doi ani, să schimbăm aragazul, bun pentru uz casnic, dar care cedează la o folosire intensă. Avem probleme cu pierderea de căldură pe timpul iernii. Ar trebui să anvelopăm pereţii clădirii, pentru a face, iarna, economie la gazul metan. În lunile de iarnă, cheltuielile cu căldura se ridică la 1.600 de lei pe lună. Și apa constituie o problemă. Zilnic, centrul consumă o cantitate apreciabilă de apă, deşi căutăm să eliminăm toate pierderile care pot proveni din cauza unor probleme de natură tehnică. Vrem să facem o fântână, cu un sistem de purificare a apei, pe care să o folosim pentru uzul menajer. Fântâna ne-ar ajuta foarte mult să eliminăm cheltuielile cu apa. Anual, avem obligaţia ca, pe lângă igienizare, să facem şi reparaţiile curente asupra clădirii. Imobilul a fost ridicat cu anumite deficienţe şi nu am reuşit, din lipsa banilor, să facem o intervenţie de anvergură asupra lui. Din această cauză, în fiecare an avem anumite cheltuieli specifice. Cheltuielile cu pregătirea murăturilor pe toamnă se ridică la peste 2.000 de lei. Nu avem aceşti bani. Anul trecut, am fost nevoit să asigur cele necesare pentru iarnă din buzunarul propriu. Sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să găsim oameni care să ne sprijine în demersul nostru”, a spus părintele Popovici.

Staţie de radioficare şi radioamatorism la Centrul de zi

Activităţile Centrului de zi sunt multiple. Cea mai mare parte dintre acestea ies din curricula şcolară obişnuită. Printre acestea, cercuri de muzică, dans şi dezvoltare personală.

„În Centrul de zi lucrează ca voluntar un tânăr jurnalist. El a arătat unui grup de elevi cum se scrie un articol, cum se realizează un reportaj şi cum se poate argumenta o idee. Copiii au fost foarte atraşi de acest exerciţiu. Plecând de la această activitate, aş vrea să înfiinţez o staţie de radioficare locală, doar pentru centrul nostru, o dorinţă pe care o am de vreo doi ani. Este un mod de a consuma timpul copiilor în mod constructiv şi formativ. Am primit, totodată, o propunere, din partea altui romaşcan, pentru a deschide în centru un cerc pentru radioamatori. Toate acestea, din dorinţa de a deschide apetitul pentru cunoaştere al copiilor”, a spus părintele Popovici.

Cine sunt copiii de la Asociaţia „Iubire şi Speranţă”?

Asistaţii Centrului de zi sunt copiii care provin din familii defavorizate. Ei primesc hrană, educaţie şi şansa de a se bucura de copilărie.

„Mi-amintesc de o fată care are, acum, 19 ani. Avea zece ani când a venit la centru. Tatăl ei era decedat, iar mama avea să treacă în lumea de dincolo când fata a împlinit 13 ani. A fost crescută de naşa ei de botez, o persoană cu posibilităţi materiale şi financiare limitate. M-au surprins poeziile pe care le scria şi care ascundeau, în spatele lor, tristeţi, dureri ascunse şi suferinţa provocată de lipsa părinţilor. Scrisul era o modalitate de a-şi descărca acele tensiuni interioare foarte puternice. Nu mi-a fost uşor să o aud şoptind, cu ochii înlăcrimaţi, unei doamne – voluntar în centru: «Îmbrăţişaţi-mă, vă rog, şi pe mine!» Nevoia de a simţi dragostea cuiva m-a copleşit foarte mult”, îşi aminteşte părintele Popovici.

Cei care au frecventat centrul revin, după ani, pentru a revedea locul care le-a oferit sprijin în momentele lor dificile. Reîntâlnirile sunt, întotdeauna, emoţionante.

„În timpul verii, când mulţi semeni vin din străinătate în concediu, suntem vizitaţi de foşti asistaţi care, acum, lucrează în Italia. Vin să ne vadă, să ne îmbrăţişeze, ba, chiar, să ne facă mici surprize foarte plăcute. În această vară, de exemplu, ne-au vizitat trei fraţi, care au fost în centru. S-au introdus în grupul copiilor, producându-ne o adevărată surpriză. Ne bucură că vin să revadă centrul. Asta înseamnă că ei conştientizează că am stat la temelia şi devenirea lor pentru o viaţă frumoasă”, a mai spus părintele Popovici.