Banii europeni ajung greu în mediul rural

Unii dintre întreprinzătorii din mediul rural au renunțat la proiectele depuse în vederea obținerii de finanțări. Alții au așteptat doi ani să primească banii europeni. Exemplele de succes de afaceri din domeniul agriculturii există, însă, și în Neamț.

Accesarea fondurilor europene se dovedește a fi, de ani întregi, o „nucă tare” pentru întreprinzătorii nemțeni. Numărul proiectelor depuse în vederea obținerii banilor europeni pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul agriculturii este mic, firmele de consultanță care realizează astfel de proiecte nu par să-și dea interesul pentru a sprijini întreprinzătorii, iar băncile oferă cu greu creditele necesare pentru acoperirea contribuțiilor proprii solicitate de finanțatorii proiectelor.

Condițiile dificile de obținere a fondurilor europene i-au convins pe unii dintre oamenii de afaceri nemțeni să renunțe la proiectele depuse și să-și deschidă sau să își dezvolte afacerile utilizînd fonduri proprii. Chiar și cei care au norocul de a le fi acceptată finanțarea au de așteptat luni întregi pînă cînd primesc banii solicitați, iar în unele cazuri cursul leu-euro dă peste cap bugetele proiectelor depuse, deci beneficiarul mai trebuie să găsească bani pentru a-și vedea afacerea modernizată așa cum și-a dorit.

Din fericire, însă, în județ există și exemple de succes în ce privește atragerea fondurilor europene în domeniul agriculturii. Marius Pleșca a înființat, în anul 2004, o firmă care se ocupa de intermedieri în domeniul comerțului cu produse utilizate în domeniul agricol. Firma sa a început să distribuie semințe, pesticide și fertilizanți în zona Moldovei, produsele provenind din import. Pentru că avea nevoie de un depozit modern pentru aceste produse, Marius Pleșca a depus un proiect în cadrul Măsurii 123 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, în anul 2008. Au durat doi ani pînă cînd intenția întreprinzătorului – aceea de a investi în depozitarea, sortarea și procesarea semințelor pentru culturi – s-a putut materializa. „Ne-am propus să investim în depozitarea, sortarea și procesarea semințelor pentru culturi de porumb, floarea-soarelui și de cereale păioase. Am depus un proiect în cadrul Măsurii 123, în valoare de 800.000 de euro, din care jumătate a reprezentat contribuție proprie. Am reușit, în anul 2010, să vedem investiția realizată, dispunînd de spații de depozitare și de procesare a semințelor cu o capacitate totală de 1.500 de tone. Apoi, în anul 2011, am mai construit trei silozuri, cu o capacitate totală de 3.900 de tone. Pentru a doua investiție de acest gen nu am mai apelat la fonduri europene, ci la fonduri proprii și credite bancare. Ne dorim să ne dezvoltăm afacerea și în următorii ani, dar, deocamdată, trebuie să vedem ce oportunități de finanțare avem. În plus, încă mai avem de achitat creditul bancar„, a spus Marius Pleșca.

În prezent, firma sa dispune de silozuri a căror capacitate însumează 5.400 de tone, iar produsele sînt livrate către aproximativ 300 de clienți – asociații familiale și societăți – din zona Moldovei. Firma sa a încheiat fiecare an, de la înființare și pînă în prezent, pe profit. Spre exemplu, în perioada de maxim a crizei economice, profitul firmei Agral Star a fost de 780.818 lei (în anul 2009), respectiv de 352.916 lei (în anul 2010). La finalul anului 2011, societatea a raportat un profit de 540.615 lei și o cifră de afaceri de 14.344.024 lei, semn că agricultura poate aduce bani frumoși gospodarilor care au curaj și care se pricep la afaceri.

La ultima sesiune de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 123, încheiată în luna august, în județ fuseseră depuse doar trei proiecte, din care două respectau condițiile din ghidul de finanțare.