Avem cele mai puține firme și cei mai mulți agricultori

ADRNE a lansat spre dezbatere publică strategia de dezvoltare pentru următorii ani. Proiectul cuprinde și o analiză a situației actuale. Creșterea nivelului de dezvoltare depinde de fondurile europene și de investițiile în infrastructură.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE) cere sprijinul oamenilor de afaceri pentru a întocmi Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 – 2020. Proiectul privind această strategie a fost publicat atât pe site-ul ADNRE, cât și al instituțiilor partenere, cum ar fi Primăria municipiului Roman.
Din proiectul publicat spre consultare publică reiese faptul că infrastructura rutieră ne aduce cele mai multe deservicii și reprezintă un risc pentru dezvoltarea regiunii în următorii ani. Strategia pentru 2014 – 2020 este structurată pe șapte capitole: socio-demografic, mediu, turism, economic – mediu de afaceri, agricultură – dezvoltare rurală, dezvoltare urbană, infrastructură locală și regională.
Din analizele SWOT reiese că Regiunea Nord-Est are cea mai mare populație din toate regiune țării, o populație îmbătrânită, iar multe persoanele active lucrează în agricultură. De aici rezultă raportul ridicat al regiunii la formarea Produsului Intern Brut (PIB) în agricultură. Avem, însă, puține investiții străine în zonă și cel mai mic număr de întreprinderi active la mia de locuitori, din toate regiunile țării.

O altă concluzie este aceea că avem parte de bogății naturale, dar nu știm să le punem în valoare. Spre exemplu, niciuna din localitățile cu potențial balnear nu are statut de stațiune balneară sau balneo-climaterică.
În mediul rural locuiește 57% din populația regiunii, reprezentând peste două milioane de persoane. Dintre acestea, peste jumătate de milion îl reprezintă persoanele ocupate în agricultură. În cele mai multe cazuri se practică o agricultură de subzistență, fără a se dezvolta o activitate aducătoare de venituri. O treime dintre cei care locuiesc în mediul rural are vârsta peste 55 de ani și nivele reduse de calificare.
În aceste condiții, în numeroase localități rurale au apărut „pungi de sărăcie”, formate din lucrători individuali în agricultură, cu un nivel redus sau fără venituri, cu un nivel scăzut de calificare, care au accesibilitate redusă la serviciile publice de educație și sănătate.

În Regiunea Nord-Est, întreprinderile active existente au o productivitate a muncii redusă, inferioară mediei naționale cu 30%. Acest lucru se datorează contribuției modeste aduse de sectorul de cercetare, dar și transferului redus și punerii în practică a rezultatelor de către sectorul productiv.
Zonele rurale, în special cele din partea estică a regiunii, sunt caracterizate printr-un nivel redus de dezvoltare a infrastructurii de bază, infrastructura de utilități insuficient dezvoltată, accesul redus la internet și la serviciile aferente societății informaționale. Adăugând la toate aceste elemente și lipsa locurilor de muncă, obținem un tablou al cauzelor care determină migrarea tinerilor din mediul rural fie către alte state, fie către zonele urbane dezvoltate.

Pe lista de oportunități se află îmbunătățirea infrastructurii rutiere, iar aici este inclusă și viitoarea autostradă Iași – Târgu Mureș. Urmează mărirea interesului pentru atragerea fondurilor europene și punerea în valoare a obiectivelor turistice pe care le are regiunea, prin implicarea comună a autorităților locale și a investitorilor privați.

[sam id=”3″ codes=”true”]