Artistul din spatele altarului

Preotul romano-catolic Eugen Budău este cântăreţ, poet şi compozitor de muzică uşoară. La sfârşitul slujbelor, el le cântă enoriaşilor adunaţi în biserică muzică uşoară şi religioasă.

Preotul romano-catolic Eugen Budău este cunoscut atât în Moldova, cât şi în unele zone din Italia şi Germania, şi datorită pasiunii sale pentru muzică. În prezent, el este cântăreţ, poet, compozitor de muzică uşoară, preot colaborator la parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Roman, precum şi directorul şcolii de cântăreţi bisericeşti din oraş.

Pasiunea sa pentru muzică a început din copilărie, dar momentul în care şi-a cumpărat o chitară a fost cel în care a început activitatea de compozitor. Ceea ce este diferit la acest preot este că el a compus şi muzică uşoară, pentru copii şi tineri, nu numai religioasă. În prezent, are cântece înregistrate în limbile română, italiană şi germană.

Preotul Eugen Budău a absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi în anul 1984, iar activitatea de preot a început-o în parohia Adjudeni, unde a stat un an şi şapte luni. După aceea, a fost numit paroh la Vizantea, în judeţul Vrancea. După trei ani şi nouă luni, a fost transferat la Dieceza de Timişoara, pentru nişte sate germane. Nici acolo nu a stat foarte mult, în scurt timp fiind chemat de către episcop în Dieceza de Iaşi, ca şi prefect la Seminarul Teologic din Iaşi şi, după aceea, la Seminarul din Bacău. Ulterior, a primit o parohie în Bacău, unde a stat 13 ani . La îndrumarea episcopului Petru Gherghel, care îi cunoştea pasiunea pentru muzică şi faptul că deja făcuse înregistrări, în 2009 a plecat în Italia, să facă studii muzicale şi să slujească acolo. Aşa a ajuns în Valle d’Aosta, unde a urmat, timp de trei ani, cursurile Institutului de Orientare Muzicală, secţia canto.

Director la şcoala de cântăreţi bisericeşti

La finalul studiilor muzicale, preotul Budău a fost rechemat în România, pentru a se ocupa de şcoala de cântăreţi bisericeşti din Roman. Această şcoală are în prezent două clase, 28 de cursanţi în anul doi şi 18 în anul I de studii. Cursurile se ţin sâmbăta şi se predă orgă, teorie muzicală, solfegiu, muzică gregoriană, tehnică vocală, materii care sunt necesare pentru a forma un cântăreţ bisericesc. La terminarea şcolii, după trei ani, cursanţii trebuie să facă practică într-o biserică, după care primesc diplomă de dascăl.

Ideea înregistrătii primelor cântece a venit pe când părintele Eugen Budău se afla în Bacău şi se pregătea să meargă în Italia alături de corul Liceului Catolic. Pentru a se prezenta într-un mod inedit, au decis să înregistreze câteva melodii pentru a le arăta italienilor cum se cântă în bisericile din România. Înregistrările s-au făcut cu ajutorul unui case de discuri din Oneşti. În 2000, a înregistrat, astfel, primul album, care se numea „Toată lumea cântă”.

„Numele a plecat de la dorinţa de a arăta lumii că şi preotul poate să cânte şi altceva decât muzică religioasă”, a povestit părintele. Pentru unii a fost o noutate, că un preot cânta muzică uşoară.

„În cântecele pe care eu le-am compus, am urmărit şi o idee religioasă. Mi-am dat seama că prin muzică îi poţi atrage pe oameni spre Dumnezeu”, a spus preotul.

„Hai ţine seama, că plânge mama” este titlul unuia dintre primele cântece compuse. În timp, familia sau prietenia s-au numărat printre temele cântecelor sale. În paralel, preotul Budău a compus şi cântece religioase. Albumele sale se vindeau în egală măsură la biserică, dar şi la magazinele de specialitate.

A observat că lumea a fost încântată de cântecele sale, iar asta l-a impulsionat să meargă mai departe. Până în prezent a creat nouă albume şi două DVD-uri. A filmat, pentru videoclipurile sale, în diferite mănăstiri şi biserici, dar şi în natură. Melodiile sale au ajuns şi pe site-ul YouTube. Apoi, preotul Budău a considerat că este potrivită crearea unui site personal, pe care a postat cântece în format audio şi video, dar şi poezii scrise de el.

Cu chitara la înmormântare

Pe timpul studiilor din Italia, a ajutat şi la o parohie din Aosta. Cunoscându-i pasiunea, parohul bisericii l-a rugat să anime un pic cântecele şi liturghiile. Observând că la liturghiile de înmormântare nu se cânta deloc, părintele Budău a decis să ia cu el o chitară la o astfel de procesiune şi să cânte câteva melodii.

„Pentru ei, era o noutate absolută. Nici în România nu se procedează aşa. Am interpretat melodii din colecţiile lor, care erau liniştitoare, odihnitoare, care am considerat eu că se potrivesc unui astfel de moment. Lumea a rămas uimită, dar mulţumită. Nu am făcut nimic rău, întrucât şi în Biblie scrie: «Lăudaţi pe Dumnezeu cu instrumente de suflat şi coarde», iar chitara se încadrează în aceaste categorii”, aminteşte preotul Eugen Budău. Uneori, după liturghie, le cânta enoriaşilor. Le-a dat şi DVD-uri de-ale sale, cu traducere în limba italiană. Italienilor le plăcea în mod deosebit că liturghia era cântată.

La fel procedează şi în fiecare vară când, pentru o lună de zile, merge în Germania pentru a ţine locul unui preot într-o parohie. A făcut chiar şi o înregistrare în limba germană a unui album din română, iar germanii au ascultat şi au fost încântaţi de muzica sa.

Ca planuri de viitor, părintele Budău lucrează – împreună cu o comisie formată din 12 preoţi, printre care unii cu doctorat în studii muzicale – la o colecţie de cântece pentru toată Dieceza. Ei vor să scoată o colecţie de cântece bisericeşti, pe care să le cânte toţi credincioșii în timpul liturghiilor. Între timp, părintele Budău dă lecţii de muzică şi copiilor care vor să înveţe să cânte la orgă.

„Oamenii mă ascultă cu plăcere şi mulţi mă întreabă dacă am casete sau CD-uri de vânzare. Mă bucur că pot compune melodii de suflet, care ajung uşor la inima oamenilor”, a explicat părintele Budău.