Arendaşii au strâns adevărate moșii în zona Romanului

Costurile mari ale lucrărilor agricole au descurajat proprietarii de terenuri. Abia 10% dintre ei mai lucrează singuri terenul agricol. Arendașii investesc, riscă, dar strâng roadele și primesc și subvenția. 

Lipsa banilor i-a făcut pe cei mai mulţi dintre proprietarii de terenuri agricole să dea terenurile în arendă. În ultimii ani, marile societăţi de profil au venit în zona arondată Romanului şi au reuşit să-i convingă pe săteni să renunţe la terenurile lor, în schimbul unei redevenţe. În unele comune, procentul celor care lucrează pământul singuri este chiar de sub 10%.

Situaţia este confirmată şi de primari, care au spus că nu au ce face în legătură cu această situaţie.

„Sincer să vă spun, în momentul de faţă cred că peste 90% dintre ei au renunţat la terenuri. Au preferat să-l dea în arendă, deoarece nu aveau condiţii să-l lucreze”, a spus Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă.

Comuna Bîra nu este nici ea străină de acest fenomen. Și aici, proprietarii de terenuri agricole au preferat să cedeze pământurile marilor societăţi. Chiar dacă unii dintre ei aveau câteva hectare bune, lipsa utilajelor şi a banilor i-a determinat să-i lase pe alţii să se ocupe de agricultură.

„N-au avut bani să se ocupe de teren. Au rămas foarte puţini oameni care lucrează singuri terenurile. Probabil le era prea greu. Cel mai mult teren se află la câteva asociaţii serioase care se ocupă de el şi fac agricultură performantă”, a spus Dănuţ Petraru, primarul comunei Bîra.

Edilii spun că nu există forţa financiară pentru a lucra terenurile, deoarece costurile sunt foarte mari, iar veniturile nu sunt întotdeauna sigure şi le pot pierde dacă vine un îngheţ sau o secetă.

„Oamenii nu au avut bani să-şi lucreze terenurile, aşa că le-au dat asociaţiilor. Nici dacă se uneau zece fermieri tot nu puteau face nimic, deoarece preţurile sunt foarte mari. În plus, unii dintre ei sunt în vârstă şi nu aveau de unde lua bani, deoarece băncile nu prea acordă credite”, a spus Doinel Grumezescu, primarul comunei Bozieni.

Arendaşul investește în lucrări și primeşte roadele pământului, dar şi subvenţia acordată de stat, iar proprietarul terenului primeşte ca „profit” o cantitate de 500-600 de kilograme de grâu sau contravaloarea acestei cantități, în unele situații chiar la jumătate de preţ.