Agrana a închis stația de peletizare a borhotului

Mirosul specific al borhotului, știut de 100 de ani de romașcani, a fost subiectul unei publicații online care i-a isterizat pe unii romașcani. Specialiștii în probleme de mediu spun că nu sunt factori care să afecteze calitatea mediului. La 20 de kilometri de Viena, borhotul este folosit ca îngrășământ. Firma de peletizare a borhotului lucrează cu toate avizele legale. Oprirea instalației pentru a monta filtre speciale lasă fără loc de muncă 17 oameni. Conducerea Agrana așteaptă înțelegere din partea comunității, fie și numai pentru că firma plătește taxe şi impozite de 531.000 de lei, are 226 de angajaţi permanenţi şi 377 de angajaţi terţi. Fabrica de la Roman se bucură de susținerea companiei, ultima investiție făcută aici fiind de peste 30 de milioane de euro. 

Reprezentanţii Agrana şi ai instituţiilor care monitorizează mediul înconjurător au explicat, luni, 6 iulie, care au fost activităţile care au dus la un disconfort al romaşcanilor şi ce soluţii s-au găsit pentru viitor.

„Am înţeles că s-a provocat o adevărată problemă pe această chestiune şi nu este normal. Trebuie să procedăm mai profesionist, din punctul meu de vedere. Era foarte bine dacă mă întrebaţi înainte de a da curs acestor discuţii. Ce mă surprinde pe mine este că Romanul trăieşte cu această fabrică din 1960, chiar din 1899, de la înfiinţare. Brusc, nu mai suportăm mirosul de sfeclă. Nu este normal să privim lucrurile spre isterie. Ce reprezintă Agrana pentru oraşul Roman: anual, plătim taxe şi impozite de 531.000 de lei, avem 226 de angajaţi permanenţi şi 377 de angajaţi terţi, în campania de sfeclă. În luna mai, când am avut campania de zahăr brut, am avut 393 de persoane care au lucrat. Sunt 79 de societăţi din Roman şi comunele limitrofe cu care noi lucrăm şi plătim. Sunt neplăcut surprinsă de o atitudine agresivă perpetuă împotriva Agranei, care se simte în ultimul an. Nu ştiu de ce, fiindcă Agrana reprezintă ceva pentru oraş. Este o firmă străină, privată, şi-a făcut treaba foarte bine, a fost o investiţie de peste 30 de milioane de euro în fabrică”, a spus Gabriela Petrea, director general al Agrana România.

„Ceea ce vedeţi aici vedeţi la toate fabricile din Europa. Există o serie de diferenţe în ceea ce priveşte capacitatea, dar utilajele sunt identice, nu e nimic făcut aici, pe genunchi. Procesul de fabricaţie presupune, pe lângă obţinerea zahărului din sfeclă, obţinerea acestor tăiţei, care fie se ambalează, fie se usucă. Acest borhot este folosit ca îngrăşământ pe câmpuri, în celelalte ţări; vrem şi noi să facem la fel, dar trebuie să înregistrăm acest produs şi acum suntem la partea de autorizări. La 20 de kilometri de Viena, acest borhot se împrăştie pe câmp şi are acelaşi miros”, a explicat Cătălin Limbidis, director operaţional al Agrana România şi membru în Comitetul Director.

Acesta a precizat că deja au luat legătura cu Viena pentru o soluţie şi se aşteaptă un răspuns. O altă precizare a fost făcută cu privire la sacii pentru borhot care, conform reprezentanţilor Agrana, sunt speciali, produşi de o firmă din Germania, singura de acest tip din Europa, iar un sac de acest tip costă 600 de euro. Este cu proprietăţi speciale, pentru a se păstra borhotul pentru o perioadă îndelungată, până la folosire.

„În urma sesizărilor, noi am decis oprirea instalaţiei de peletizare. Imediat, am contactat o firmă din Bucureşti care execută instalaţii de filtrare şi de reţinere a mirosului şi aşteptăm să vină aici şi să ne propună o soluţie. Pământul cu pietricele, nisip şi borhot uscat, de 12% umiditate, l-am dus pe un teren proprietatea noastră, pe care am fost autorizaţi să depozităm nămolul de la spălat sfecla şi nămolul de carbonatare. Pe acest teren se realizează lucrări de nivelare, arat şi vom semăna lucernă”, a adăugat Cristina Gherman, managerul de mediu al Agrana.

„Va fi mirosul de sfeclă, normal, care se simte în orice ţară europeană. Dacă nu se poate şi nu se acceptă, vă spun, cu maximă răspundere, că voi lua măsurile necesare să nu mai deranjeze comunitatea deloc”, a mai spus Gabriela Petrea.

„Activitatea este reglementată. Sunt câteva lucruri agravante pentru municipiul Roman, cum ar fi că cele trei societăţi care produc mirosuri sunt în nordul oraşului (Zoosab, Suinprod şi Agrana). Asta e o situaţie agravantă, din cauza curenţilor care sunt pe direcţia nord-sud. Factor agravant este, iarăşi, temperatura exterioară. Însă trebuie precizat că, la acest moment, în România nu sunt aparate de măsurat mirosurile şi nici nu sunt STAS-uri. Asta e realitatea şi, dacă, prin înţelegerea celor de aici, s-a stopat activitatea instalaţiei, eu cred că lucrurile vor intra în normal”, a spus Eduard Corduneanu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Neamţ. Afirmaţia şefului APM a fost completată de cea a comisarului de la Garda de Mediu, care a spus că a verificat de foarte multe ori activitatea Agrana şi că nu a găsit nereguli.

Primarul municipiului Roman a amintit de colaborarea cu Agrana şi de momente în care firma a investit sau a sprijinit comunitatea.

„Nimeni nu a văzut când Agrana a făcut lucruri bune. Puteam să opresc, de Crăciun, alimentarea cu apă a coloniei şi toaletelor. Poate aşa trebuia, să se înţeleagă ce reprezintă Agrana în oraş. Și îmi pare foarte rău că m-am purtat uman”, a declarat Gabriela Petrea.

„Orice lucru pe care îl facem produce un anumit disconfort. Este o lege a naturii, a compensaţiei. Doamna director nu v-a spus că la această uscătorie lucrează 17 persoane, care vor rămâne acasă acum. Important e să nu fie toxic, să nu ne influenţeze în mod dramatic viaţa şi trebuie să înţelegem că e cu caracter temporar. Uscătoria s-a oprit, dar problema nu este rezolvată, pentru că acest borhot trebuie prelucrat”, a afirmat Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman.

Pe lângă filtrele speciale ce vor fi montate de reprezentanţii Agrana, directorul APM Neamţ a venit cu propunerea ca uscătoria să funcţioneze pe timpul nopţii, atunci când temperaturile sunt mai scăzute.

FOTO: Cătălin Limbidis, director operaţional al Agrana România, Cristina Gherman, managerul de mediu al Agrana, şi Gabriela Petrea, director general al Agrana România