Agenții economici sunt aşteptați să investească în şcoli

Oamenii de afaceri şi Ministerul Educaţiei nu împărtăşesc aceeaşi opinie asupra învăţământului profesional cu dublă responsabilitate şi dublă finanţare. 

Învăţământul profesional în sistem dual, forma de învăţământ prin care agenţii economici au posibilitatea de a-şi forma forţa de muncă necesară în concordanţă cu specificul activităţii şi prin intermediul unităţilor de învăţământ, naşte dispute între Ministerul Educaţiei şi agenţii economici. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 49 din 29 noiembrie 2014, învăţământul dual se face la cererea agenţilor economici. Elementul specific al acestui tip complementar de învăţământ îl reprezintă partajarea responsabilităţilor, între autorităţile educaţionale şi angajatori sau organizaţii ale acestora, din punctul de vedere al curriculumului, furnizării, formării, evaluării şi finanţării. Autorităţile educaţionale răspund de asigurarea resurselor umane şi financiare şi organizează formarea din şcoală (1 – 2 zile pe săptămână), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane şi financiare şi să organizeze formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile).

Un element de noutate în cazul învăţământului dual este faptul că acesta se desfăşoară pe baza unui contract de muncă încheiat între agentul economic şi elev. Forma şi conţinutul acestui contract de muncă urmează a fi definite în perioada următoare.

Agenţii economici consideră, însă, că modul în care văd oficialii Ministerului Educaţiei implementarea învăţământului profesional în sistem dual reprezintă doar un mod de a pasa responsabilitatea pe umerii lor.

„Agenţii economici au doar obligaţii. Obligaţia de a încheia un contract cu elevul, obligaţia de a-l angaja la finalul stagiului de pregătire, obligaţia de a asigura specialişti pentru formarea lui în domeniul practic şi pentru asigurarea bazei materiale de pregătire. Însă nu avem posibilitatea de a interveni în curriculă şi în evaluarea elevilor. E ca şi cum eu aş fi obligat să plătesc pentru o haină pe care o văd în magazin şi obligat să o iau chiar dacă nu am nevoie de ea, nu mi se potriveşte. Această modalitate în care este văzut învăţământul dual nu reprezintă decât o perpetuare a rupturii care există acum între necesarul de forţă de muncă şi ceea ce se pregăteşte în continuare în şcoli. Dacă eu îmi aduc maşini din Germania şi cu instrucţiuni de utilizare în limba germană, nu voi angaja un meseriaş care a învăţat franceză doar pentru că în şcoli sunt profesori de franceză şi ei trebuie să muncească. Consider că agenţii economici trebuie să stabilească ce are de învăţat elevul ca să poată fi angajat, apoi, în firmele lor, cu atât mai mult cu cât trebuie să sprijine şi financiar formarea angajatului. În Germania există învăţământ în sistem dual de 160 de ani, dar angajatorul are un cuvânt de spus în formarea viitorului angajat”, a spus Mihai Apopei, preşedintele Camerei de Comerţ Neamţ.

Învăţământul profesional în sistem dual este complementar învăţământului profesional de doi şi trei ani care se desfăşoară în acest moment în ţara noastră. Această formă de învăţământ se adresează elevilor care au absolvit învăţământul obligatoriu, pentru a obţine competenţele necesare pentru intrarea pe piaţa muncii, oferindu-le, astfel, o rută alternativă de formare. De asemenea, la învăţământul dual au acces şi absolvenţii din seriile anterioare, care au părăsit sistemul de educaţie după absolvirea învăţământului obligatoriu, fără să-şi finalizeze pregătirea cu o calificare sau fără competenţe care să le ofere oportunităţi de angajare. Niciun agent economic nu s-a adresat, până în acest moment, Inspectoratului Școlar Judeţean Neamţ, pentru a propune înfiinţarea unei şcoli de calificare în sistem dual. Dacă vor exista cereri, există posibilitatea implementării acestui tip de învăţământ din anul şcolar 2015 – 2016.