Două lăcaşuri de cult din Protopopiatul Roman îşi vor sărbători hramul – biserica din Cimitirul „Eternitatea” şi biserica din Văleni.
Duminică, 9 martie, creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe cei 40 de mucenici din Sevastia. Aceştia au fost soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman Licinius (308 – 324), mare duşman al celor care credeau în Hristos. Împăratul a aflat că 40 dintre soldaţii săi sunt creştini şi nu vor să aducă jertfă zeilor, aşa cum poruncise el. Ca urmare a acestui refuz, soldaţii au fost întemniţaţi, loviţi cu pietre, ţinuţi în apa rece ca gheaţa a unui lac de munte, schingiuiţi şi arşi. În semn de respect pentru credinţa lor de nestrămutat şi pentru chinurile prin care au trecut, românii îi sărbătoresc, în fiecare an, pe 9 martie, iar gospodinele gătesc în cinstea lor colaci în forma cifrei 8, reprezentând corpul uman, unşi cu miere şi nucă, care se numesc, în funcţie de zona geografică, mucenici sau sfinţi.
Două lăcaşuri de cult din zona Roman îşi sărbătoresc hramul sâmbătă: biserica din Cimitirul „Eternitatea” din Roman, care are ca hram principal „Schimbarea la faţă”, şi biserica din Văleni, cel mai vechi lăcaş de cult din Protopopiatul Roman, construit la 1519.
Sărbătoarea creştină a celor 40 de sfinţi din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol, generând o sărbătoare tradiţională românească, „mucenicii” sau „măcinicii”. În credinţa populară, în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moşilor, adică a zilelor calde. Cel mai important aspect legat de această sărbătoare este tradiţia celor 40 de pahare de vin. Bărbaţii trebuie să bea în această zi, conform tradiţiei, 40 de pahare cu vin, care reprezintă sângele vărsat de cei 40 de sfinţi mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot să bea vor fi stropiţi cu vin, pentru a avea putere de muncă în tot anul.
Comentarii