Fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor rămâne îngrijorător.
Pe parcursul anului trecut, 64 de tinere cu vârsta sub 18 ani au adus pe lume un copil la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman.
„Dintre cele 64 de mame tinere care au născut la Spitalul Roman anul trecut, 63 au luat copii acasă, indiferent dacă erau căsătorite sau nu, iar una singură a decis să abandoneze copilul şi să îl lase în grija autorităţilor, pentru a fi dat într-un centru de plasament sau spre adopţie”, a precizat medicul Oana Onu, directorul medical al spitalului.
Fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne îngrijorător, planificarea familială şi educaţia pentru sănătate sexuală şi a reproducerii fiind insuficiente, în special pentru categoriile vulnerabile social. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a pus în dezbatere publică, la începutul săptămânii, proiectul de hotărâre privind strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi planul operaţional pentru implementarea strategiei pentru 2014-2016.
„Modelul familial cel mai răspândit în România este cel al cuplurilor cu un copil, peste jumătate dintre familii fiind de acest tip, dar se observă o creştere continuă a vârstei medii la prima căsătorie, care ajunge la 26 de ani pentru femei şi 29 de ani pentru bărbaţi, în 2011. Pe fondul unei creşteri, pe ansamblul populaţiei, a vârstei medii la prima naştere, fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne în continuare îngrijorător, ceva mai mult de un copil din zece fiind născut de mame sub 20 de ani”, se arată în proiectul de act normativ.
Obiectivele generale ale strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 sunt asigurarea accesului tuturor copiilor la servicii de calitate, respectarea drepturilor şi promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile (copii săraci, din mediul rural, rromi, cu dizabilităţi, consumatori de droguri), prevenirea şi combaterea oricăror forme de violenţă, precum şi încurajarea participării copiilor la luarea deciziilor care îi privesc.










Bun…dar, care dintre ele, că sunt prea multe pentru un singur copil?
Intrebarea e logica si m-a si facut sa rad!Felicitari,dle Horga!