16.556 de vârstnici trăiesc cu 350 de lei pe lună

Din cei 132.173 de pensionari din judeţul Neamţ, 16.556 trăiesc cu o pensie de numai 356 de lei pe lună.

La ultima centralizare, efectuată în luna iunie 2014, la Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Neamţ erau în plată 115.617 pensionari cu pensii stabilite în sistemul public de pensii, din care 86.203 persoane primesc pensie pentru limită de vârstă, cu o medie de 921 de lei pe lună; 246 primesc pensie anticipată, care este, în medie, 1.070 de lei pe lună; 2.413 primesc pensie anticipată parţială, în jur de 604 lei; 10.632 primesc pensie de invaliditate, în medie în valoare de 529 de lei şi 16.123 primesc pensie de urmaş, care se situează în jurul sumei de 399 de lei. Acestora li se adaugă alţi 16.556 de vârstnici, care primesc pensii stabilite din fostul sistem agricol, care au o medie de 356 de lei pe lună.

Dintre cei care primesc pensie pentru limită de vârstă, cei mai mulţi primesc acasă, lunar, de la poştaş, între 1000 şi 1500 de lei (26.712 persoane), în timp ce 63 de nemţeni primesc peste 5.000 de lei.

Cei mai mulţi dintre vârstnicii care au pensii stabilite din fostul sistem agricol primesc lunar între 350 şi 740 de lei (8.774 de persoane), în vreme ce 6.296 primesc mai puţin de 350 de lei şi doar şase primesc între 740 şi 1000 de lei.

„Există şi 14.332 de pensionari care beneficiază de indemnizaţie socială acordată pensionarilor conform OUG numărul 6/2009, în cuantum lunar de 350 lei, iar 66 de persoane beneficiază de pensii de serviciu, cu o pensie medie de 7.995 lei”, a precizat Oana Fodor, purtătorul de cuvânt al CJP Neamţ.

În sistemul public de pensii se acordă pensii pentru limită de vârstă; pensii anticipată; pensii anticipate parţiale; pensii de invaliditate şi pensii de urmaş.

Pensia pentru limita de vârstă

În ceea ce priveşte condiţiile de acordare a drepturilor de pensie, potrivit articolului 52 al Legii numărul 263/2010, pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de lege. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei.

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Persoanele care au desfăşurat activităţi în condiţii speciale sau deosebite de muncă pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare, dar nu mai mare de 13 ani.

Dovedirea încadrării activităţilor desfăşurate anterior datei de 1 aprilie 2001 în grupele I şi/sau a II-a de muncă se face cu înscrisuri în carnetul de muncă sau cu adeverinţe eliberate, potrivit legii, ce se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14 la HG nr.257/2011, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidenţele angajatorilor sau ale deţinătorilor legali de arhive.

Dosarul de pensionareconține peste zece documente

Dosarul de pensionare trebuie să cuprindă o cerere pentru înscrierea la pensie; carnetul de muncă (original şi copie); adeverinţă eliberată de Primăria ce a preluat arhivele fostului CAP – pentru cei ce au desfăşurat activitate în sectorul vegetal(original); alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată (acolo unde este cazul); adeverinţă eliberată de angajator care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011 (original); actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie); livretul militar (original şi copie) – dacă această perioadă nu este înscrisă în carnetul de muncă ; diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi; dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate (acolo unde este cazul); adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original); adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii (original); procura specială, pentru mandatar (original şi copie) – acolo unde este cazul; acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, cu modificările şi completările ulterioare – acolo unde este cazul; alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Condiţii de acordarea a drepturilor de pensie anticipată

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin opt ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioada stagiului militar, perioada studiilor universitare, pensie de invaliditate şi perioada cât a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. În acest caz, cuantumul pensiei se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Reducerea vârstei standard de pensionare, de maxim cinci ani, nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de lege sau de alte acte normative.

Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Pentru stabilirea drepturilor de pensie anticipată/anticipat parţială sunt necesare aceleaşi documente ca şi pentru pensia la limită de vârstă şi, în plus, dosarul trebuie să conţină dovada încetării calităţii de asigurat, pentru persoanele care, la data solicitării, mai au calitatea de asigurat (original).

Pensia de urmaş

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmaş: până la vârsta de 16 ani, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată, potrivit legii; până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel: 50% – pentru un singur urmaş; 75% – pentru doi urmaşi; 100% – pentru trei sau mai mulţi urmaşi.