În ultimii cinci ani, judeţul Neamţ a atras finanţări de milioane de euro, pentru înfiinţarea de firme în mediul rural, la care condiţia de bază este ca minimum 80% din personalul angajat să fie din localitatea respectivă. De asemenea, societatea solicitantă trebuie să activeze minimum cinci ani. Altfel, deturnarea de fonduri se lasă cu dosar penal şi cu obligativitatea restituirii banilor cu dobândă.
Ideea unei astfel de analize a pornit de la afirmaţia făcută, în urmă cu ceva timp, de Ironim Andrici, primarul comunei Tămăşeni, că localitatea a atras finanţări de peste două milioane de euro. Aşa s-a născut întrebarea cum de acolo s-a putut şi în celelalte localităţi din zona Roman nu. Simplu! Prin metoda omul potrivit la locul potrivit. Cea mai mare parte a banilor au fost obţinute de firmele private din comună prin aplicare directă a proiectelor sau sub îndrumarea membrilor de la asociaţiile de tip GAL (grup de acţiune locală). Deşi, ar fi de subliniat faptul că, în medie, doar 10% dintre proiectele depuse primesc şi finanţare.
Aşadar, Mihoc Oil deşi are sediul în Pipirig, a obţinut finanţarea nerambursabilă a 70% din cota unui proiect de peste două milioane de euro, pentru extinderea cu 133 de kilometri a reţelei de gaz în comunele nemţene Tămăşeni şi Vânători. Proiectul a creat opt locuri de muncă şi s-a încheiat în decembrie 2015.
De asemenea, Tămăşeniul a primit două finanţări nerambursabile, fiecare a circa două sute de mii de euro, pentru înfiinţarea a două clinici medicale. Prima este stomatologică, deschisă la Adjudeni, în 2011, şi este amenajată după standardele moderne, cu cabinete de radiologie şi tehnică dentară, după cum rezultă din proiect. Cea de-a doua e la Tămăşeni, aprobată în 2012, dar finanţată în 2014.
O altă activitate deschisă în această localitate cu sprijinul banilor europeni este abia lansată: fabricarea produselor din hârtie de către Cobago SRL, firmă ce a creat zece locuri de muncă şi îşi are sediul în fostul CAP.
Tot în zona Roman, în localitatea Luţca, comuna Sagna, firma Klaubilvask a primit o finanţare de două sute de mii de euro pentru construirea unei spălătorii auto, cu service auto şi vulcanizare.
La Bîra, în 2012, au fost acordate două finanţări a câte două sute de mii de euro pentru producţia de pavele şi fabricarea sacilor de rafie. În acelaşi an, tot la Bîra, a fost acordată o finanţare de 190.000 de euro pentru producţia de lumânări ornamentale.
La Ion Creangă, o altă firmă a obţinut o finanţare de 160.000 de euro pentru fabricarea de peleţi, în timp ce, la Săbăoani, Agricovent SRL a achiziţionat, cu bani europeni, utilaje pentru producţia vegetală.
La nivelul judeţului Neamţ, gama de activităţi abordată de solicitanţii de fonduri nerambursabile este extrem de variată. Astfel, la Răuceşti a fost deschisă o secţie de tricotat ciorapi. La Rediu, a fost înfiinţată o hală de producţie, prelucrare şi fasonare a sticlei. La Bisericani s-a construit un atelier de tâmplărie, în timp de la Agapia a luat fiinţă o fabrică de ambarcaţiuni nautice şi accesorii pentru caroserii auto. Tot în acest domeniu, la Izvoare – Dumbrava se produc nave şi structuri plutitoare. La Petricani se face material plastic cu energie eoliană. Aceste proiecte fac parte din gama ideilor inedite, cele mai des întâlnite fiind din zona Izvoare, Răuceşti, Dumbrava.
Nu doar activităţile de producţie sunt finanţate, ci şi cele de prestări servicii, cum ar fi centrele medicale şi cele de înfrumuseţare şi întreţinere corporală. De asemenea, fonduri nerambursabile de sute de mii de euro au fost atribuite firmelor de peisagistică.
Cele mai populare afaceri finanţate cu ajutorul banilor de la Uniunea Europeană rămân service-urile auto, atelierele de mobilă, producţia de materiale plastice, brichetarea rumeguşului şi utilajele agricole.
Comentarii