Cât ne costă campaniile electorale ale politicienilor. Se fac din banii noştri

Cât ne costă campaniile electorale ale politicienilor. Se fac din banii noştri

 

cabina vot alegeriVă vine sau nu să credeţi, campania electorală, cel puţin pentru alegerile locale din 5 iunie 2016, este plătită de fiecare dintre cetăţenii acestei ţări. Ziarul de Roman vă prezintă, în conformitate cu legile pentru acest scrutin, de ce sume pot beneficia partidele politice, ce pot face cu acestea, dar şi cine le va plăti. Dacă românii oricum nu erau naivi să creadă că, până acum, într-un fel sau altul, tot cetăţenii plăteau campaniile electorale, acum este scris negru pe alb. Totul este reglementat de Hotărârea 19/2016 a Autorităţii Electorale Permanente – Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016.

Câţi bani se pot cheltui la Roman, de un partid

Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot proveni exclusiv din venituri proprii, donaţii primite de la persoane fizice şi împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit.

Limitele maxime ale contribuţiilor electorale care pot fi depuse sau virate de către candidaţi sau de către mandatarii financiari desemnaţi la nivel de judeţ sunt, cel puţin pentru municipiul Roman, de fiecare partid politic, de peste 150.000 de lei. Mai exact, fiecare formaţiune are dreptul a încasa o anumită sumă de bani. Pentru fiecare listă de candidaţi la Consiliul Local al municipiului este acceptată, ca limită maximă de contribuţie electorală, suma de 5.250 de lei, însă pentru un municipiu reşedinţă de judeţ, cum este Piatra Neamţ, suma admisă este de aproape şase ori mai mare: 31.500 de lei. Pentru fiecare listă de candidaţi la Consiliul Judeţean, se acceptă suma de 105.000 de lei, iar pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului limita este de 10.500 lei. Practic, la Roman, fiecare partid are dreptul de a cheltui măcar 125.000 de lei.

Cine poate dona bani partidelor

Donaţiile primite de către candidaţi drept contribuţii pentru campania electorală trebuie să fie primite doar de la persoane fizice (dar nu pot depăşi valoarea de 210.000 de lei), iar donaţiile cu o valoare mai mare de 10.500 de lei pot fi primite de candidaţi numai prin conturile bancare proprii.

Este interzisă finanţarea în orice mod a campaniei electorale de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă, companie naţională, societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori instituţie de credit, la care sunt acţionari majoritari statul sau unităţi administrativ-teritoriale, ori de către societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri publice.

Finanţarea în orice mod a campaniei de către sindicate, culte religioase, asociaţii ori fundaţii de altă naţionalitate decât cea română este interzisă conform legii.

Limitele maxime ale cheltuielilor şi pe ce se pot face ele

Limitele maxime ale cheltuielilor care pot fi făcute în campania electorală la nivel de judeţ sunt: pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului – 5.250 lei, pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul judeţean – 105.000 lei şi 10.500 lei pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului.

Cheltuielile electorale permise sunt pentru:
– cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă – maximum 40% din totalul cheltuielilor;
– cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online – max. 30%;
– cheltuieli pentru cercetări sociologice – max. 30%;
– cheltuieli pentru afişe electorale – max. 20%;
– cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite – max. 50%;
– cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari – max. 30%;
– cheltuieli pentru comisioane bancare – variabil.

Prin ce se pot remarca partidele. Materiale de propagandă numai cu firme

Faţă de celelalte campanii, partidele nu se mai pot promova prin orice metodă, iar la Roman au dispărut bannerele de la blocuri şi totem-uri. În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală: afişe electorale cu dimensiuni de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm, materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.

Nu mai sunt permise: vehiculele inscripţionate cu sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, spectacole, serbări, focuri de artificii, bannere, mash-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare.

Interesant este că legea prevede ca fiecare competitor să apeleze la o firmă pentru realizarea materialelor de propagandă şi nu le poate executa în propria subantrepriză. Legea prevede clar că toţi competitorii electorali nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie. Astfel, pe toate materialele de propagandă electorală trebuie trecute: denumirea competitorului politic care le-a comandat; denumirea operatorului economic care le-a realizat şi chiar tirajul, unde este cazul.

În campania electorală, competitorilor electorali le este interzisă achiziţionarea, oferirea, distribuirea sau darea, în mod direct sau indirect, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a şepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoşelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleţilor, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a ţigărilor şi a altor asemenea produse.

Cum se rambursează cheltuielile electorale

Legea prevede clar că partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate – rezultat prin însumarea voturilor exprimate pentru toate consiliile locale şi de sector al municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi toate candidaturile de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti – şi care au îndeplinit condiţiile legale au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate atât la nivel local, cât şi central.

Rambursarea se face şi dacă s-a obţinut cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivelul circumscripţiei electorale judeţene. Mai mult, în lege se spune că se pot, până la urmă, cheltui şi alte sume, iar aceste sume cheltuite suplimentar se rambursează numai în cazul în care formaţiunile politice au obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional.

 


COMENTARII

WORDPRESS: 0