Ziua drapelului naţional al României se sărbătoreşte, în fiecare an, pe 26 iunie, începând cu anul 1998.
Anul acesta, singura manifestare pentru marcarea acestei zile a avut loc, în judeţ, la Piatra Neamţ. La eveniment au participat prefectul judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean, dar şi alte autorităţi. În discursul său, prefectul a vorbit despre semnificaţia drapelului naţional. Prima reuniune a celor trei culori – roşu, galben şi albastru – ca benzi separate de culoare, datează din 1834, pe timpul domniei lui Alexandru Ghica. Roşul reprezintă simbolul măririi, al bucuriei, îndrăznelii şi generozităţii. Simbolizează, de asemenea, sângele vărsat în lupte. Galbenul este simbolul forţei, al bogăţiei şi al purităţii. Albastrul reprezintă aerul şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna credinţă. Ca drapel naţional, tricolorul se impune în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare în anul 1859, odată cu dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza. Începând cu anul 1867, atât steagul, cât şi drapelele şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală.
„Drapelul tricolor românesc, alături de imn şi stemă, reprezintă un însemn naţional important al neamului românesc. El are o tradiţie populară şi creştină, precum şi una revoluţionară. Steagul este simbolul devotamentului, credinţei, ordinii şi a disciplinei pe care o reprezintă oastea. Steagul este întotdeauna trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României. Într-un cuvânt, steagul naţional reprezintă toate victoriile şi toate virtuţile militare”, a afirmat Vlad Angheluţă, prefectul judeţului Neamţ.
Comentarii