Persoanele care cad pradă alcoolului ajung să îşi piardă locul de muncă, familia şi, nu de puţine ori, ajung să fie agresive şi chiar să se sinucidă. Lipsa locului de muncă, problemele familiale sau eventuale şocuri traumatice sunt cauzele cele mai frecvente ale consumului excesiv de alcool.
La Spitalul de Psihiatrie „Sfântul Nicolae” din Roman ajung, lunar, zeci de pacienţi care suferă de diferite probleme psihice, cauzate de consumul excesiv de alcool. În general, aceste persoane îşi distrug familiile, pierd locul de muncă, pierd şi locuinţa, de multe ori, iar, uneori, ajung chiar să se sinucidă.
Aproximativ 15% dintre cazurile internate la Spitalul de Psihiatrie Roman au la bază dependenţa de alcool. Cei mai mulţi sunt pacienţi cu vârste cuprinse între 50 şi 60 de ani, dar sunt şi persoane mai tinere, de 35 sau 40 de ani. „Cea mai mare problemă a dependenţilor de alcool este că nu îşi recunosc problema pe care o au. Ei spun că beau doar două, trei pahare pe zi, când, de fapt, sunt doi sau trei litri. Se întâmplă ca, uneori, să şi uite că au consumat alcool, pentru că sunt afectaţi neuronic. De aceea, de cele mai multe ori, pacientul cu dependenţă de alcool recidivează”, spune medicul psihiatru Anca Hîncu, managerul Spitalului de Psihiatrie „Sfântul Nicolae” Roman.
Sindromul de dependenţă etanolică are diverse clasificări – beţie acută, dependenţa cronică sau dependenţă cu sevraj, şi este mereu asociat cu afecţiuni somatice. Persoanele care consumă îndelungat cantităţi foarte mari de alcool sunt predispuse la ciroză, hipertensiune, cancer, polineuropatii, până la demenţă alcoolică.
Tratamentul constă, în primă fază, într-o cură de dezintoxicare. Aceasta se face cu perfuzii, cu vitamine din grupul B, cu susţinerea funcţiilor hepatice şi cu preparate minerale. Ulterior, dacă pacientul este agitat, se trece la benzodiazepine, medicamente prescrise pentru tratamentul stărilor de anxietate sau al tulburărilor de somn. Dacă are crize convulsive, se poate trece pe anticonvulsivante. După ce se trece de faza acută, pacientul este conştient şi se trece la psihoterapia cognitiv-comportamentală. Aceasta se face pentru a-l determina să îşi dea seama ce anume l-a dus la acest consum şi ce poate face pentru a evita continuarea acestui obicei.
Cu ajutorul familiei se poate depăşi problema
Este necesar ca un dependent de alcool să aibă sprijinul familiei, pentru a-şi putea depăşi problema. Dacă familia îl respinge şi îl lasă singur în această luptă, cel mai probabil el nu va reuşi să se vindece. Este nevoie şi de sprijin din exterior, din partea unor persoane care văd altfel problema, în comparaţie cu cei apropiaţi. Specialiştii nu îi acuză pe pacienţi, ci caută soluţii pentru a-i scoate din această situaţie.
Există şi persoane care vin mereu la Spitalul de Psihiatrie. Este şi cazul unui bărbat din Roman, de aproximativ 60 de ani, care a lucrat ca mecanic, iar apoi a ieşit la pensie, pe caz de boală. Nu are locuinţă, iar majoritatea timpul îl petrece pe străzi. „Îşi ia pensia, care e în jur de 400 de lei pe lună, şi o bea toată. Se simte rău, ajunge la Urgenţe, de acolo este trimis la secţia de Psihiatrie şi, apoi, este adus la noi. Stă internat, face dezintoxicare, apoi pleacă şi iar se apucă de băut. Situaţia este aceeaşi de ani de zile. Îl ştiu de şapte ani de când sunt aici. Familie nu mai are, deci nimeni nu se mai interesează de el. Are, totuşi, un băiat, care ne contactează, uneori, pentru a vedea dacă mai trăieşte. De fiecare dată, spune că nu mai bea niciodată. De fapt, este un caz fără rezolvare. Acest pacient nu mai are pentru ce lupta, nu are nicio motivaţie, iar munca noastră este în zadar”, spune medicul Anca Hîncu.
Un caz impresionant este al unei femei, trecută de 60 de ani, care a fost adusă la Spitalul de Psihiatrie Roman din alt judeţ. Aceasta a ajuns să consume cantităţi excesive de alcool, în urma unui şoc traumatic psihic. „Și-a găsit mama, în vârstă de 90 de ani, moartă în casă, plină de sânge. Fusese omorâtă de nişte hoţi, care au intrat în casă şi au furat aproximativ 100 de lei. A rămas foarte şocată şi, de atunci, a început să bea. Asta se întâmpla acum cinci ani. Trebuia dusă la psihiatru după ce a avut loc acel eveniment, însă membrii familiei nu au considerat necesar, crezând că i-a trecut şocul. Ulterior, au observat că a început să bea. Pacienta nu vorbeşte deloc despre momentul acela, dar nici nu recunoaşte că ar consuma alcool. Spune mereu că ea bea numai ceai de sunătoare. A ajuns să fie agresivă cu soţul ei, iar în acel moment copii au decis că trebuie internată în spital. Au dus-o la Iaşi, la Socola, iar de acolo au adus-o la Roman. Suferă şi de depresie, dar are şi un început de demenţă, care poate fi pe fond etanolic sau nu. Pentru ea, să îşi vadă mama aşa, a fost un şoc foarte mare”, susţine medicul psihiatru.
Stările specifice alcoolicilor sunt de impulsivitate, iritabilitate, nervozitate accentuată, scăderea toleranţei la frustrare, dar se poate ajunge la agresivitate. Nu puţine sunt cazurile în care, sub influenţa băuturilor alcoolice, persoanele în cauză ajung să se sinucidă, însă, până acum, niciun pacient tratat la Spitalul de Psihiatrie Roman nu a recurs la acest gest extrem.
Comentarii