Vicepreședintele Camerei Deputaților, înmormântat în comuna Bahna

Omul politic Vasile Gheorghe Morțun, născut la Roman, are rădăcini în comuna Bahna, unde bunicii și părinții săi au avut o întinsă moșie. Strănepotul lui Vasile Gheorghe Morțun a revendicat, în comuna Bahna, terenuri, clădiri, parcul și beciul care a aparținut familiei.

Foto: Vasile Gheorghe Morțun (dreapta), alături de Iordache Morțun, Hortensia și Ana Morțun 

Comuna Bahna a purtat, înainte de război, numele omului politic Vasile Gheorghe Morțun, născut la 30 noiembrie 1860, la Roman. Strănepotul acestuia, Șerban Dan Sassu, stabilit în București, a fost cel care a făcut cerut averea rudelor sale atunci când s-a dat liber la retrocedări.

„Moștenitorul boierului Morțun vine anual în comuna Bahna, unde a dat în arendă cele 30 de hectare de teren agricol pe care le-a primit înapoi în urma revendicării averii strămoșilor săi. În satul Broșteni, unde a existat conacul boieresc, boierul Morțun a avut un parc, dar și o plantație de viță-de-vie. Pe lângă teren, urmașul familiei Morțun a revendicat un grajd și un beci cu magazie, pe care fostul CAP din comună l-a folosit pe post de cramă, acesta aflându-se deja în posesia moștenitorului„, a declarat Liviu Ploșniță, primarul comunei Bahna.

 

Omul politic Vasile Gheorghe Morțun nu a uitat de unde a plecat

 

Tatăl omului politic Vasile Gheorghe Morțun a fost proprietarul primelor moșii din Bahna și primul primar al comunei, în 1864. Născut în efervescența revoluționară a anului 1848 și a luptei unioniste, la 26 noiembrie 1860, la Roman, Vasile Gheorghe Morțun a urmat cursurile școlare la Institutul Academic din Iași și Facultatea de Litere și Filozofie din Bruxelles. Atât studiile din țară, cât și cele din Paris și Belgia, l-au pus în contact cu ideile vremii, făcându-l receptiv înnoirilor și apărător al drepturilor și libertăților democratice. S-a căsătorit la 27 februarie 1883 și a plecat, împreună cu soția, la Bruxelles.

Moștenitorul unei frumoase moșii de pe teritoriul satelor băhnene, Vasile Gheorghe Morțun a desfășurat o politică liberală și socialistă în jurul Revistei „Contemporanul” (1881). La alegerile parlamentare din ianuarie-februarie 1888, a fost ales deputat socialist în Parlamentul României. În 1901, Vasile Gheorghe Morțun a devenit vicepreședinte al Camerei Deputaților din partea Partea Național Liberal. În 1914, a fost ministru de interne (1914), apoi ministru al Lucrărilor Publice. În comuna unde avea moșia, s-a ocupat de modernizarea șoselei Galbeni – Filipești – Broșteni. A murit la 30 iulie 1919, în comuna Bahna, unde a și fost înmormântat.

Boierii Morțun au făcut donații către comunitate

Sora lui Vasile Gheorghe Morțun, Hortensia, a donat, la 9 mai 1913, 71 de ari de teren din vatra satului Bahna, pentru construirea sediilor unei judecătorii de ocol și a unui sediu pentru secția de jandarmi. Din motive necunoscute, aceste construcții nu au mai fost realizate.

După ce averea le-a fost confiscată, conacul boierului Morțun a fost incendiat de cei care s-au aflat la conducerea CAP Bahna-Broșteni. Cornelia, fiica lui Vasile Gheorghe Morțun, căsătorită cu Vasile Sassu, lider liberal de frunte, a fost dezmoștenită de bunurile mobile și imobile.

Neobositul om politic nu a avut tihnă nici după moartea sa. Mormântul a fost strămutat în parcul care i-a aparținut, dar indiferența autorităților locale de la acea vreme a făcut ca locul în care se odihnește Vasile Gheorghe Morțun să fie vandalizat și să rămână, multă vreme, în paragină.