Pe 16 şi 17 octombrie a avut loc, la Galaţi, în organizarea Uniunii Juriştilor din România, dezbaterea profesională cu tema „Colaborarea dintre profesiile juridice”
La finalul săptămânii trecute, Uniunea Juriştilor din România, al cărei preşedinte este avocat doctor Ioan Chelaru (foto), a organizat, la Galaţi, o dezbatere profesională cu tema „Colaborarea dintre profesiile juridice”. Cu prilejul dezbaterii s-a apreciat că opera de înfăptuire a justiţiei revine tuturor oamenilor legii, alături de magistraţi – judecători şi procurori – un rol esenţial având cei care exercită profesiile juridice liberale, în calitatea lor de participanţi la actul procesual.
Ținând seama de faptul că modernizarea şi profesionalizarea actului de justiţie trebuie să constituie, şi în continuare, un obiectiv prioritar în evoluţia societăţii româneşti, având în vedere valorile comune care îi unesc pe cei care exercită profesiile juridice, pregătirea universitară comună a tuturor practicanţilor acestor profesii, ce le conferă calitatea de jurist, precum şi problemele cu care aceştia se confruntă pentru înfăptuirea eficientă şi echitabilă a actului de justiţie, s-a apreciat că trebuie intensificată colaborarea interprofesională care să contribuie la soluţionarea problemelor cu care se confruntă atât cei care „pronunţă dreptul”, cât şi cei care participă la înfăptuirea acestui act, act care să se realizeze mai aproape de nevoile celor pe care îi slujesc.
Cei care înfăptuiesc actul de justiţie trebuie să reprezinte repere morale în societate
Participanţii la dezbateri consideră că este necesar să se intensifice eforturile pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care se înfăptuieşte actul de justiţie în unele instanţe, precum şi a legislaţiei privind organizarea judiciară în acord cu realităţile sociale şi economice prezente ale societăţii româneşti. În această abordare este nevoie să se pornească de la realitatea că participanţii la înfăptuirea actului de justiţie trebuie să reprezinte repere morale în societate, statut care le impune o serie de restricţii şi limitări.
De asemenea, s-a relevat că o administrare a justiţiei efectuată în mod independent, imparţial şi eficient, constituie o garanţie importantă pentru statul de drept. S-a apreciat că activitatea de reprezentare, cu mijloace juridice specifice, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile cu autorităţile publice, cu persoanele române şi străine, prin intermediul profesiei de avocat, trebuie sprijinită mai mult, concomitent cu îmbunătăţirea legislaţiei privind realizarea liberului acces la justiţie şi protecţia valorilor profesiei de avocat, cu atât mai mult cu cât, în exercitarea profesiei lor, avocaţii, în calitate de actori esenţiali ai administrării justiţiei, joacă un rol major în apărarea onoarei şi demnităţii acesteia.
Pornind de la realităţile existente în plan european, şi nu numai, cu privire la supremaţia legii şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a fost subliniat şi cu acest prilej rolul esenţial al magistraţilor şi avocaţilor în realizarea acestor obiective. A fost reafirmată importanţa pentru societate a asigurării protecţiei drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, sub forma justiţiei preventive prin intermediul notarilor publici.
Au fost subliniate exigenţele de prevenţie şi certitudine juridică din sfera autorităţii publice pentru asigurarea raporturilor juridice de drept privat, evidenţiindu-se, totodată, caracterul liberal al profesiei de notar public ce va trebui întărit în continuare.
A fost evidenţiat rolul consilierilor juridici în asigurarea actului de consultanţă şi asistenţă juridică. A fost menţionată, totodată, necesitatea îmbunătăţirii cadrului normativ care reglementează această profesie, precum şi utilitatea întăririi colaborării consilierilor juridici cu celelalte profesii juridice.
În cadrul dezbaterii profesionale a fost reiterată importanţa executării silite în procesul realizării drepturilor morale şi patrimoniale încălcate şi, în acest context, promovarea profesiei de executor judecătoresc în aşa fel încât aceasta să îşi realizeze menirea de instituţie procesuală de importanţă socială majoră.
Noile coduri de drept material şi de drept procedural (civil şi de procedură civilă; penal şi de procedură penală) implică o schimbare de mentalitate, menită a le aşeza ferm în contextul dreptului naţional. Pentru impunerea eficientă a noilor prevederi este necesară eliminarea inadvertenţelor apărute în procesul interpretării şi aplicării lor.
Drept urmare, toate profesiile juridice – magistraţi, avocaţi, notari publici, consilieri juridici, executori judecătoreşti – vor identifica, prin structurile proprii, prevederile pe care le consideră problematice în procesul aplicării codurilor, urmând ca, periodic, Uniunea Juriştilor din România să le centralizeze şi să le înainteze spre analiză şi dezbatere comisiilor juridice ale celor două camere ale Parlamentului.
„Dezbaterea a constituit un moment important în cadrul eforturilor pe care Uniunea Juriştilor din România le întreprinde pentru intensificarea colaborării şi comunicării între profesiile juridice, acestea fiind menite să contribuie la promovarea intereselor profesionale ale tuturor categoriilor de jurişti care înfăptuiesc sau concură la realizarea actului de justiţie în acord cu nevoile celor pe care îi slujesc. În acest scop, participanţii au luat în discuţie posibilitatea organizării, în continuare, a unor dezbateri referitoare la comunicarea interprofesională, precum şi elaborarea unei Carte a colaborării între profesiile juridice”, a declarat avocat doctor Ioan Chelaru, preşedintele Uniunii Juriştilor din România.
Comentarii