Unele dintre cele mai frumoase peisaje din Ținutul Neamțului, peisaje regăsite în Parcul Natural Vânători, pot fi văzute de către iubitorii de natură prin parcurgerea a trei trasee turistice montane, omologate, la propunerea Consiliului Județean (CJ) Neamț, de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, informează CJ Neamț.
„Zilele trecute am primit certificatele de omologare pentru trei trasee turistice, care străbat Parcul Natural Vânători Neamț, Aceste avize reprezintă încununarea eforturilor făcute de către CJ Neamț, pentru dezvoltarea turismului și punerea în valoare a zonei noastre. Iubitorii de natură au posibilitatea de a străbate această mirifică parte a județului pe «cărări» care poartă marcaje clare pentru siguranța călătorilor și pentru a-i direcționa către toate obiectivele deosebite care se regăsesc în zonă, astfel încât orice drumeţie să fie atât pentru relaxare, cât și pentru cunoașterea culturii, istoriei și poveștilor locurilor noastre. Consiliul Județean urmărește continuu punerea în valoare şi creșterea vizibilității județului Neamț, ca destinație turistică. În ultimii ani se vede un interes crescut din partea turiștilor de a opta pentru vacanțe în destinații mai puțin aglomerate, în mijlocul naturii, unde pot găsi un mijloc excelent de a-și reîncarca bateriile şi a descoperi, pe cont propriu, frumusețea peisajelor, gastronomia specifică şi farmecul obiceiurilor locale. Din acest punct de vedere, județul Neamț se bucură de un bun renume, oferind alternativa sigură şi confortabilă a turismului verde, sustenabil”, a declarat Daniel Harpa, președintele CJ Neamț
22,7 kilometri în natură, unde trăiesc zimbri în libertate
Lungimea totală a celor trei trasee este de 22,7 kilometri. Primul, Mănăstirea Sihla – Schitul Agapia Veche, străbate Munții Stânișoarei, subdiviziunea Munții Neamțului, și este marcat cu cruce roșie pe fond alb. Lungimea lui, de 6,5 kilometri, se parcurge în cel mult 3,5 ore și este considerat ca având un grad de dificultate scăzută, fiind accesibil în toate anotimpurile. Atracții turistice de pe această rută sunt Mănăstirea Sihla, Schitul Agapia Veche, destinația ecoturistică „Ținutul Zimbrului“, zimbrii aflați în libertate. Traseul începe de la Mănăstirea Sihla, continuă prin Poienile Pahomia și Sârghia, oferind turistului o panoramă deosebită a Văii Agapia – una din cele mai pitoreşti văi din Munţii Stânișoarei, și se termină la Schitul Agapia Veche.
Traseul turistic montan Mănăstirea Sihla – Ciungi Văratecului – Mănăstirea Văratec străbate aceeași zonă montană și este marcat cu cruce galbenă pe fond alb. Lungimea lui este de 8,8 kilometri și poate fi parcurs în 4-5 ore, având un grad de dificultate medie, accesibil în orice lună a anului. Traseul începe de la Mănăstirea Sihla, trece prin Poiana Ciungi Văratecului de unde, în zilele cu vizibilitate bună se poate admira Masivul Ceahlău, trece prin Valea Cracăului și vatra satului Văratec, punctul final fiind la Mănăstirea Văratec.
Cel de-al treilea traseu omologat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului este Mitocul Bălan – Schitul Daniil Sihastru – Cabana Chitele, din același areal geografic. Este marcat cu cruce albastră pe fond alb, lung de 7,4 kilometri – distanță ce poate fi parcursă în 4 ore, oricând în timpul anului, fiind cu un grad de dificultate medie. Atracțiile turistice pe care le leagă sunt satul Mitocul Bălan, Schitul Daniil Sihastru, Cabana Chitele, destinația ecoturistică „Ținutul Zimbrului“ și zimbrii care trăiesc în libertate.
În perioada următoare, Consiliul Județean Neamț va încheia un acord cu Serviciul Public Salvamont Neamț și cu Parcul Natural Vânători Neamț, pentru administrarea celor trei trasee turistice montane, mai arată reprezentanții CJ Neamț.
Comentarii
Denumirea corecta gramatical a unuia dintre punctele celui de-al doilea traseu este Poiana Ciungi sau Poiana Ciungii Varatecului si nu Ciungi Varatecului sau Poiana Ciungi Varatecului. Iar de la Poiana Ciungi la Manastirea Varatec se ajunge prin Poiana Tigancii si nu prin valea Cracaului si vatra satului Varatec. Cuvantul ciung, sinonim cu olog sau cu ciolac, inseamna „om fara o mana”, dar in cazul de fata semnificatia sa se refera la arborii retezati de vanturi ori de trasnete, de pe culmea pe care se afla acea intinsa si frumoasa poiana, un adevarat plai mioritic.