Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima zi din anul bisericesc

Tradiţia creştină a rânduit ca ziua morţii Sfântului Ioan Botezătorul să fie una de post. Ioan Botezătorul este cel mai mare profet al Vechiului Testament şi sfântul care a făcut trecerea spre Noul Testament.

Credincioşii ortodocşi celebrează sâmbătă, 29 august, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima mare sărbătoare a anului bisericesc. Sărbătoarea marchează momentul în care Sfântul Ioan Botezătorul a fost decapitat de către împăratul Irod. La această sărbătoare se face pomenirea morţii martirice a Înaintemergătorului Domnului, cum era numit Ioan Botezătorul, ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi sfântul care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament.

Biserica din Răsărit şi cea din Apus au consacrat mai multe sărbători importante celui care l-a botezat în apa Iordanului pe Iisus Hristos: Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august).

Ioan s-a născut în cetatea Orini. Pentru fărădelegile regelui Irod, pe care Ioan se încumetase să-l certe cu asprime, deoarece trăia în desfrânare cu Irodiada, cumnata sa, a plătit cu viaţa. Sărbătorindu-şi ziua Irod – ameţit de vin, de cântece şi de dansul pătimaş al Salomeei, fiica Irodiadei -, regele i-a făgăduit dansatoarei orice va dori. Salomeea, la îndemnul Irodiadei, i-a cerut capul Sfântului Ioan Botezătorul. Capul însângerat al proorocului a fost dus pe un platou şi prezentat Irodiadei.

Cinstitul cap al Înaintemergătorului a fost găsit mai târziu, la 25 mai, când se prăznuieşte Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Tradiţia creştină a rânduit ca ziua morţii Sfântului Ioan Botezătorul să fie una de post. În tradiţia populară, există credinţa potrivit căreia cei care au săvârşit păcate grave, precum omoruri, ţin acest post timp de două săptămâni, pentru iertarea lor. Totodată, în această zi nu se mănâncă fructe şi legume care au formă rotundă, în special pepeni, dar şi mere, usturoi, pere sau nuci, precum şi alimente ce amintesc de sângele vărsat (fructe şi legume roşii, vin roşu).