Suedezii sapă şanţuri de apărare a pădurilor din zona Romanului

Greengold, cel mai important proprietar de păduri din România, a achiziţionat păduri în zona Roman. Firma a construit în comuna Stăniţa, unde deţine pădure, un şanţ de apărare împotriva furturilor de masă lemnoasă, lung de doi kilometri şi adânc de peste un metru. Localnicii din Stăniţa sunt nemulţumiţi, deoarece noii proprietari au „tăiat” un drum de acces care făcea legătura între două comune vecine din judeţele Neamţ şi Iaşi.

Peste 2.000 de hectare de pădure din comuna Stăniţa au schimbat proprietarul. Localnicii şi-au vândut suprafeţele de teren pe care le deţineau către Greengold, un fond de investiţii din Suedia, cel mai important proprietar de păduri din România. Firma deţine zeci de mii de hectare de pădure în mai multe judeţe ale ţării, cum ar fi Botoşani, Buzău, Iaşi, Neamţ şi Vrancea. În zona Roman, Greengold deţine pădure, potrivit inginerului Gabriel Farţade, reprezentantul zonal al firmei, în comunele Stăniţa şi Boghicea.

Sătenii din localitatea Ghidion, din comuna Stăniţa, s-au arătat nemulţumiţi de iniţiativa societăţii.

„Firma a construit un şanţ lung de doi kilometri şi adânc de peste un metru, însă a «tăiat» un drum care făcea legătura cu localităţi din comuna Mădârjac, judeţul Iaşi. Pentru a ajunge la părinţi şi la rude, localnicii din Ghidion sunt nevoiţi să ocolească pădurea şi să parcurgă, în loc de doi kilometri, cum se întâmpla până acm, peste 20 de kilometri. Din păcate, acest drum nu era încadrat ca drum comunal, aşa că firma a dispus de el după bunul plac”, a declarat Laurenţiu Bebi Todireanu, primarul comunei Stăniţa.

Pentru construcţia șanțului, inginerul Gabriel Farţade a bătut mai întâi la uşa Primăriei Boghicea.

„Responsabilul zonal al Greengold a venit la noi pentru a ne cere utilaje în vederea realizării şanţului. Tocmai când eram pe punctul de a-l dirija pe domnul inginer către casieria primăriei, acesta mi-a spus că vrea să sape un şanţ pe o lungime de doi kilometri. Am colaborat în multe rânduri cu pădurarii pentru construirea unor vaduri care să stopeze furturile de lemn. Având în vederea lungimea, a fost imposibil să răspund solicitării, deoarece lucrarea necesita un timp mai mare de lucru, timp în care primăria şi cetăţenii ar fi fost privaţi de utilaje pentru rezolvarea problemelor curente”, a explicat Eugen Mihai, primarul comunei Boghicea.

Peste 100 de hectare de pădure privată din comuna Boghicea au ajuns în administrarea Greengold. Aici, nu s-au putut face şanţuri, deoarece «scut» în faţa furturilor de lemn stă drumul judeţean, o suprafaţă de pădure a unui cetăţean şi 70 de hectare de pădure comunală.

Necesitatea construirii şanţului de apărare este explicată de inginerul Gabriel Farţade.

„Acest şanţ a fost construit pentru protecţia pădurii administrată de Greengold, în vederea stopării tăierilor ilegale de lemn. Lucrarea este prevăzută în normele tehnice silvice pentru protecţia pădurilor. Drumul la care se face referire nu figurează ca drum comunal şi forestier. Este un drum făcut de căruţă. Sunt vorbe stârnite de cei certaţi cu legea, de infractori. Societatea noastră militează pentru regenerarea pădurii şi pentru o gestionare durabilă a acesteia”, a spus responsabilul zonal al Greengold. 

Presa naţională a publicat ample articole despre afacerile străinilor cu pădurile din România. În urmă cu nouă ani, Universitatea Harvard a cumpărat primele suprafeţe de pădure în România. La începutul acestui an, un scandal imens a determinat universitatea americană să se retragă din afacere. În joc a intrat firma Greengold, un fond de investiţii din Suedia, care a preluat o parte importantă a pădurilor deţinute de Universitatea Harvard