Secretele din adâncurile Romanului, dezvăluite la Muzeul de Istorie

Arheolog doctor George Dan Hânceanu a prezentat rezultatele supravegherilor arheologice efectuate în faţa Halei Centrale. Comunicarea a avut loc în cadrul unui simpozion dedicat aniversării a 623 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Roman.

Sala Unirii a Muzeului de Istorie (Palatul Nevruzzi) din Roman a găzduit luni, 30 martie, simpozionul intitulat „Ziua oraşului Roman – 30 martie 1392 – 30 martie 2015”. Manifestarea a fost dedicată aniversării a 623 de ani de la prima atestare documentară a Romanului şi a fost organizată în colaborare cu Primăria municipiului Roman şi Societatea Culturală „Roman Muşat”. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, istorici, muzeografi, bibliotecari, artişti plastici, preoţi şi profesori. „Romanul împlineşte, în acest anotimp al renaşterii, 623 de ani de la prima atestare documentară, un oraş încărcat de istorie, care a dat naştere multor legende de-a lungul timpului”, a spus, în deschiderea evenimentului, muzeograf Adrian Ciobanu, responsabilul Muzeului de Istorie din Roman.

„Un oraş cu o istorie zbuciumată, strâns legată de cea a ţării, cu un secol al XVIII-lea al conflictelor între vecinii noştri, un secol al XIX-lea marcat de apariţia statului românesc, declararea independenţei României şi de războiul de la 1877, care consemnează efortul făcut de romaşcanii acelor vremuri. Dacă ne gândim la secolul al XX-lea, vorbim de un oraş care a supravieţuit celor două războaie mondiale. Astăzi, Romanul este primul oraş din ţară care are o hidrocentrală. Transmit un călduros «La mulţi ani!» tuturor romaşcanilor de aici şi de pretutindeni, în numele domnului primar al municipiului Roman, Laurenţiu Dan Leoreanu”, a spus Constantin Cudalb, consilierul personal al primarul municipiului Roman.

Preot doctor Florin Aurel Ţuscanu a comunicat celor prezenţi un mesaj din partea ÎPS Ioachim, arhiepiscop al Romanului şi Bacăului. „Ne bucurăm împreună de ziua cetăţii, un popas pentru noi toţi de a face un bilanţ, o retrospectivă asupra vremurilor şi oamenilor care au marcat aceste timpuri, un prilej de bucurie, un îndemn pentru noi toţi de a ne implica, de a aşeza cărămida rânduită de providenţă la edificiul înaintaşilor noştri. ÎPS Ioachim transmite tuturor celor prezenţi la această manifestare culturală arhiereasca binecuvântare şi urările de bine tuturor celor care vieţuiesc şi trudesc în această urbe străveche a Romanului”, a spus preotul Ţuscanu.

La eveniment a fost prezent şi cercetător ştiinţific Florin Ionuţ Filip, de la Ministerul Culturii. La organizarea manifestării şi-au adus contribuţia Primăria Roman, SC Rossal SRL, Interamal Group Distribution, SC Sabus SRL, Municipal Locato SRL, Restaurantul „Kapri” şi Hotelul „Mariko Inn” din Roman.

Rezultatele cercetărilor efectuate sub parcarea etajată de la Piaţa Mare

Simpozionul a fost structurat pe două secţiuni, moderate de profesorul Petru Flenchea şi de profesor doctor Ovidiu Trifan, în care au fost prezentate 30 de comunicări legate de momentul aniversat. Una dintre comunicările care a stârnit interesul a fost „Supravegherea arheologică de la Piaţa Mare (punctul Parcarea Etajată)”, susţinută de arheolog doctor George Dan Hânceanu, în care au fost prezentate rezultatele cercetărilor efectuate în faţa Halei Centrale, unde municipalitatea are în lucru o parcare etajată.

„Am reuşit să observăm că stratigrafia acestei zone a fost deranjată, probabil, de lucrările care au avut loc în a doua jumătate a secolului XX în preajma clădirilor din zona respectivă. Lucrările de construcţie a parcării ne-au ajutat să identificăm câteva obiecte şi stratigrafia zonei. A fost identificată, la aproape 60 de centimetri adâncime, o tubulatură de olane din cadrul unei sobe. Am dorit să ajungem la capătul acestei tubulaturi, dar constructorul nu a fost de acord să avansăm cercetările. Cercetările ne-au ajutat să identificăm două fragmente dintr-o monedă, posibil turcească, de secol XVII-XVIII, şi o pipă turcească de secol XVIII. Din materialul care credem că face parte din târgul Romanului, am găsit un fragment de la o cană muşatină, de sfârşit de secol XIV şi început de secol XV, două fragmente de vase din secolul XV, sfeşnice din secolele XVII – XVIII, rebuturi din os şi câteva monede: o monedă poloneză de argint (polgros sau shiling) de la 1552, emisă de regele Poloniei şi marele duce al Lituaniei, Sigismund al II-lea August, o monedă rusească de bronz (denga) emisă de împărăteasa Imperiului Rus, Anna Ivanova, o monedă austriacă de bronz (kreuzer) emisă de împăratul Imperiului Austriac, Franz al II-lea şi două monede româneşti de bronz, emise de Carol I, la Bucureşti. La acestea se adaugă piese de metal – scoabe de diferite forme, dăltiţe, cârlige, belciug, potcoave, balamale, clămpuş – care datează din secolele XVI – XVII şi câteva obiecte casnice”, a spus arheolog doctor George Dan Hânceanu, de la Muzeul de Istorie din Roman.