Școli „mamut” cu găuri la buget

Aproximativ 80% dintre unităţile şcolare au probleme în a se încadra în bugetul alocat pentru 2015. Cele mai mari probleme le ridică patru şcoli din judeţ care au încadrări exagerate faţă de numărul de elevi. 

Patru unităţi şcolare din judeţ domină, de departe, clasamentul unităţilor cu cele mai mari „găuri” din bugetul pentru anul 2015. Școlile au fost nominalizate de ministrul Educaţiei, Mihai Sorin Cîmpeanu, la întâlnirea de luni cu directorii de şcoli din judeţ, cu precizarea că, reunite, aceste unităţi şcolare au 4.000 de elevi şi 400 de angajaţi ca pesonal nedidactic şi didactic auxiliar. Este vorba de Colegiul Tehnic „Petru Poni” şi Liceul cu Program Sportiv din Roman, Seminarul Teologic din Tîrgu Neamţ şi Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” din Piatra Neamţ.

Inspectorul şcolar general Viorel Stan spune, însă, că numărul unităţilor şcolare care nu se încadrează în bugetul alocat este cu mult mai mare.

„Aproximativ 80% dintre şcoli au probleme în a se încadra în bugetul alocat pentru 2015”, a spus inspectorul şcolar general Viorel Stan.

Încadrarea în bugetul alocat reprezintă o problemă cu care unităţile şcolare s-au întâlnit şi în anii precedenţi, însă plata salariilor a fost salvată, pe fiecare final de an, prin rectificări de buget, pe care Ministerul Finanţelor nu le mai acceptă.

„Măsurile prin care se reechilibrează bugetul nu se vor lua de pe o zi pe alta. Nu spune nimeni că încadrarea în buget trebuie făcută cu costuri sociale, prin încheierea contractelor de muncă. Există diverse variante, specifice de la o unitate la alta, pe care le vom discuta cu fiecare manager în parte, pe baza propunerilor acestora”, a spus inspectorul şcolar general Viorel Stan.

Comasarea claselor, insuficientă

Comasarea claselor paralele, astfel încât acestea să funcţioneze la numărul maxim de elevi permis de lege, încadrarea personalului didactic fără micşorarea normei didactice, acolo unde legea ar permite, la cerere, o reducere de la 18 la 16 ore, sunt cele mai populare măsuri printre managerii unităţilor şcolare, când vine vorba de echilibrarea bugetului. Însă acestea sunt departe de a acoperi deficitul.

„Am discutat, în Consiliul de Administraţie, posibilităţile pe care le avem, fără a reduce din personal. Din comasarea claselor de gimnaziu şi de învăţământ primar, fără să solicităm angajarea de personal didactic auxiliar şi nedidactic – deşi avem, în acest moment, un deficit de şase posturi, raportat la numărul de elevi şi la suprafaţa unităţii şcolare – şi, de asemenea, fără să mai reducem norma didactică pentru personalul care ar putea beneficia de prevederile legislative în vigoare, am face o economie de 3,38 norme, începând de la 1 septembrie 2015. Cu toate acestea, rămâne o diferenţă neacoperită la buget de 144.000 de lei. Sunt situaţii specifice şcolii, pe care nu le putem controla, având în vedere că, din totalul de 60,55 norme didactice, 49,70 sunt ocupate de profesori cu gradul I şi vechime de peste 25 de ani în învăţământ, ceea ce înseamnă treapta maximă de salarizare, în condiţiile în care numărul de elevi pe clasă depăşeşte media luată în calcul pentru costul standard per elev, iar în ceea ce priveşte încadrarea cu personal didactic auxiliar şi nedidactic suntem deja sub normativele în vigoare”, a spus profesoara Maria Campău, director al celei mai mari şcoli gimnaziale din Roman, Școala „Vasile Alecsandri”.

Școli cu excedent financiar

La polul opus se află Școala Stăniţa, o şcoală la care anul financiar 2015 se încheie pe plus.

„Suntem avantajaţi de faptul că suma alocată per elev în mediul rural este mai mare decât pe urban şi noi avem mulţi elevi înscrişi. De asemenea, cea mai mare parte a personalului didactic încadrat în şcoală este formată din oameni tineri, cu salarii relativ mici. Am un singur post ocupat de profesor cu gradul I, sunt angajaţi şi trei necalificaţi, ceea ce face ca fondul de salarii să nu fie foarte mare. Am făcut economie şi la grădiniţă, unde în loc de două grupe am făcut doar una – având în vedere faptul că frecvenţa nu este foarte ridicată la grădiniţă -, preferând, în schimb, două clase la a V-a, unde este mai greu de lucrat cu colective numeroase. Normele la a doua clasă le-am acoperit la plata cu ora, fără angajări suplimentare”, a spus profesoara Angela Cârlescu, directorul Școlii Stăniţa.

Fără reduceri la ISJ

„Nu se pune problema unor reduceri de norme la inspectoratul şcolar. Inspectoratul şcolar funcţionează după un stat de funcţii şi după o organigramă aprobată deja de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu normativele prevăzute pentru categoria B, în care ne încadrăm în funcţie de numărul de elevi înscrişi şi al unităţilor şcolare din subordine”, a spus inspectorul şcolar general Viorel Stan.