SC ROSSAL SRL Roman, purtată în instanţă de Prigoană şi firma sa

Directorul societăţii romaşcane de salubritate, Ionel Ciocan (foto), a făcut publice şicanele la care a fost supusă firma Rossal de binecunoscutul om de afaceri Prigoană. Directorul Ciocan intenţionează să ceară în instanţă anularea mărcii Rosal şi recuperarea daunelor suportate de firma Rossal.

Directorul SC ROSSAL SRL Roman a organizat o conferinţă de presă joi, 25 septembrie, în cadrul căreia a făcut publice şicanele la care a fost supusă societatea romaşcană pe care o conduce de către binecunoscutul om de afaceri Silviu Prigoană. 

Redactor: Care este istoricul litigiului în care v-au târât Prigoană şi firma sa?

Ionel Ciocan: Prigoană Vasile-Silviu şi firma sa Rosal Grup SA ne-au acţionat în justiţie la Tribunalul Neamţ – dosar 733/103/2010, printr-o acţiune în contrafacere, solicitând obligarea noastră la încetarea dreptului de a utiliza în activitatea comercială, fără consimţământul reclamanţilor, a oricărui produs şi/sau serviciu ce poartă denumirea de Rossal, încetarea efectuării oricărei activităţi de utilizare a oricărui produs sau serviciu ce poartă denumirea de Rossal, obligarea la daune morale în sumă de 2.000.000 de lei, daune cominatorii de 500 de lei/zi, în total 114.000 lei, de la data punerii în întârziere şi până la data introducerii acţiunii, precum şi daune cominatorii de 500 lei/zi întârziere de la data depunerii cererii de chemare în judecată şi până la data încetării oricăror activităţi de utilizare a însemnelor Rossal. Se susţinea că a înregistrat la OSIM, la data de 3.12.2003, marca Rosal, pe care a licenţiat-o către SC Rosal Grup SA în anul 2008, marca fiind folosită în domeniul salubrităţii, context în care a constatat că noi folosim neautorizat denumirea de Rossal pentru aceleaşi servicii. Noi am solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, deoarece denumirea de Rossal am dobândit-o legal în 10.03.2003, deci anterior depunerii cererii de către Prigoană Vasile-Silviu la OSIM, pentru obţinerea mărcii Rosal la data de 3.12.2003. La data dobândirii numelui comercial, nu cunoşteam existenţa SC Rosal Grup SA, aflând de aceasta abia în 2009, cu ocazia prezentării acesteia la o licitaţie la care am participat şi noi. Cu atât mai mult, nu ştiam despre marca Rosal, altfel am fi contestat-o pentru încălcarea dreptului nostru, legal dobândit, la nume comercial. De altfel, marca Rosal nu a fost înregistrată de firma domnului Prigoană la Registrul Comerţului, aşa cum prevede legea. Totodată, am arătat că am folosit denumirea firmei noastre potrivit scopului prevăzut de lege, pentru individualizarea noastră în calitate de comerciant, sens în care am indicat denumirea pe documentele ce emană de la societate (contracte, facturi, corespondenţă etc), iar nu pentru individualizarea produselor ori serviciilor prestate, aspect adus la cunoştinţa SC Rosal Grup SA, prin răspunsul la notificare. Noi ne desfăşurăm activitatea în domeniul salubrităţii şi am folosit denumirea comercială a societăţii „conformă cu practicile loiale”, potrivit alin. 2, din art. 38 din Legea nr. 84/1998. Nu există şi nu poate fi invocat vreun caz în care să nu fi respectat practicile loiale. Tribunalul Neamţ a respins acţiunea ca nefondată pentru primele capete de cerere şi ca inadmisibilă pentru ultimul capăt de cerere.

R.: Care este deosebirea între numele comercial şi marcă?

I.C.: Numele comercial (firma) este un element de proprietate industrială aparţinând fondului de comerţ, reglementarea sa fiind realizată de dispoziţiile Convenţiei de la Paris şi ale Legii nr. 26/1990, privind Registrul Comerţului. Legea română permite ca o denumire să fie înregistrată în Registrul Comerţului dacă îndeplineşte condiţiile de validare şi de formă, cu respectarea principiilor privind disponibilitatea, noutatea şi liceitatea firmei. Modul de dobândire al numelui comercial este prioritatea de înregistrare, astfel că persoana care înscrie prima o firmă în Registrul Comerţului beneficiază de dreptul de folosinţă exclusivă. Marca este reglementată de dispoziţiile Legii 84/1998 şi ale Directivei Comunitare nr 84/104/CEE, fiind definită ca acel semn distinctiv al produselor şi serviciilor unui comerciant în raport cu alţi comercianţi. Protecţia se obţine prin înregistrare la OSIM, care constată întrunirea condiţiilor de legalitate ale depozitului reglementar şi acordă un certificat. Potrivit art. 21, lit. c, din Legea nr. 26.1990, comercianţii au obligaţia de a-şi înregistra mărcile la Registrul Comerţului. Se constată că protecţia numelui comercial este independentă de faptul că numele comercial serveşte ca marcă, sau este o parte a unei mărci omerciale, şi dacă o astfel de marcă este protejată. Dacă o marcă conţine un nume comercial şi este abandonată sau anulată şi cade în domeniul public, protecţia numelui comercial nu va putea fi afectată. Din această situaţie se remarcă independenţa numelui comercial în raport cu existenţa unei mărci înregistrate şi lipsa obligativităţii ca numele comercial să fie înregistrat şi ca marcă de comerţ. Legea nr 84/1998 nu conţine prevederi speciale care să reglementeze conflictul dintre marcă şi numele comercial; legea conţine, însă, prevederi referitoare la posibilitatea anulării înregistrării mărcii atunci când înregistrarea a fost făcută cu rea-credinţă (art. 48, lit. c, şi art. 48, lit. e). Norma prevăzută de art. 15, lit. g, din Regulamentul de aplicare a Legii 84/1998, privind mărcile şi indicaţiile geografice, prevede ca motiv de anulare a înregistrării mărcii şi în cazul în care „înregistrarea mărcii aduce atingere unor drepturi anterior dobândite cu privire la … alt drept de proprietate industrială protejat”, printre acestea fiind şi numele comercial. Se constată că numele comercial şi marca fac parte din categoria semnelor distinctive, reglementate în Convenţia de la Paris ca obiecte ale proprietăţii industriale, având o anumită asemănare, însă numele comercial este menit să individualizeze o întreprindere, în scopul de a evita riscul de confuzie în cadrul clientelei, iar marca serveşte la diferenţierea produselor aparţinând comercianţilor concurenţi.

R.: S-a menţinut soluţia Tribunalului la instanţele superioare?

I.C.: Da, soluţia s-a menţinut atât la Curtea de Apel Bacău, cât şi la Curtea de Casaţie şi Justiţie.

R.: Cum aţi fost afectaţi de abuzul săvârşit de Prigoană şi firma sa?

I.C.: Din cauza acestui proces, purtat abuziv împotriva noastră, a fost afectată imaginea publică a firmei noastre, cu consecinţe importante asupra managementului şi planurilor de activitate. Astfel, figurând cu litigii, credibilitatea firmei a scăzut, nu am mai avut posibilitatea de a participa la licitaţii de profil ori să participăm la acţiuni specifice.

R.: Ce intenţionaţi să faceţi pentru a depăşi acest moment?

I.C.: Noi vom continua să ne desfăşurăm activitatea cu respectarea strictă a legii, pentru protecţia salariaţilor şi a drepturilor noastre. Cât priveşte consecinţele procesului arătat, vom solicita, pe calea justiţiei, anularea, potrivit legii, a mărcii Rosal Bucureşti, precum şi recuperarea daunelor suportate de Rossal Roman. Fac precizarea că, din informaţiile pe care le deţin, domnul Prigoană a transmis către firma sa marca pentru un milion de euro pe an.