Romanul este favorizat în strategia de dezvoltare a judeţului

Până la sfârşitul anului, strategia de dezvoltare a judeţului va fi gata. La acest moment, există o analiză a stării actuale şi câteva perspective ce ar putea fi fructificate în următorii ani. Zona Romanului are oportunităţi de dezvoltare datorită poziţiei geografice şi a coridorului IX paneuropean. Efectuarea strategiei judeţului costă în jur de 15.000 de euro.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ şi cei ai firmei Igloo Architecture lucrează, în acest moment, la strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2014 – 2020. Strategia de dezvoltare este un document necesar pentru obţinerea de finanţări europene. Deocamdată, grupul de lucru – din care fac parte şefi de birouri, servicii şi direcţii din CJ Neamţ – a făcut o analiză a cinci domenii de dezvoltare: social, economic, mediu, turism şi dezvoltare spaţială.

Pe partea socială se constată o diminuare cu peste 90% a elevilor înscrişi în anul 2012, faţă de anul 2007, pentru învăţământul gimnazial şi preuniversitar şi învăţământul profesional (trend similar cu cel naţional). Populaţia şcolară din învăţământul profesional s-a „transferat”, în urma modificarilor legislative naţionale, către învăţământul liceal şi postliceal.

„O categorie din ce în ce mai extinsă de risc este reprezentată de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. 80% dintre aceştia se află în îngrijirea rudelor până la gradul IV şi nu beneficiază, în prezent, de măsuri de protecţie suplimentară. Judeţul Neamţ ocupă locul trei, la nivel naţional, în ceea ce priveşte judeţele cu cei mai mulţi copii rămaşi singuri înregistraţi la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, fiind surclasat de judeţele Bacău şi Suceava. Din totalul de 2.437 de copii aflaţi în sistemul de protecţie la nivelul judeţului Neamţ, peste trei sferturi dintre aceştia sunt în segmentul de vârstă 7-17 ani, având nevoi permanente de ghidare, consiliere şi îndrumare educaţională”, sunt câteva din datele cuprinse în strategie.

Judeţul Neamţ are mai puţini şomeri decât au alte judeţe din regiunea Nord-Est, dar suferă de aceleaşi probleme de la nivel naţional: diminuarea constantă a densităţii populaţiei, fenomenul migraţiei interne şi externe, cu precădere în rândul populaţiei tinere (20-34 de ani), numărul relativ ridicat al persoanelor beneficiare de prestaţii sociale şi diminuarea numărului de elevi din învăţământul profesional.

În perioada următoare se doreşte, la nivelul judeţului, creşterea gradului de implicare a cetăţenilor în viaţa comunităţii şi dezvoltarea societăţii civile, creşterea implicării mediului privat şi non-guvernamental în furnizarea de servicii medicale, educaţionale şi de asistenţă socială, multiplicarea numărului de iniţiative de tip parteneriat public-privat şi promovarea egalităţii de şanse.

Condițiile de dezvoltare din estul județului favorizează Romanul

Din punct de vedere economic, Neamţul are o polarizare teritorală echilibrată a activităţii. În judeţ există o filieră industrială prelucrătoare cu tradiţie, care a reuşit tranziţia la economia de piaţă, industria prelucrării lemnului, resurse şi potenţial agricol şi silvic importante. În schimb, ne dezavantajează ponderea crescută a activităţilor care generează valoare adăugată scăzută, numărul mic de salariaţi, o productivitate a muncii scăzută, competitivitatea economică bazată pe costul scăzut al forţei de muncă şi fluxurile comerciale în scădere.

Șansa judeţului poate fi dezvoltarea agriculturii ecologice sau a unor producţii cu valoare adaugată mare, dezvoltarea unei reţele de IMM-uri pentru industriile prelucrătoare şi pentru marile industrii din zona vecină lărgită sau dezvoltarea unor clustere pe nişe de specializare inteligentă (n.r. – cum ar fi bio-economia, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, energia şi mediul, eco-tehnologiile).

Neamţul are de făcut paşi importanţi şi în protejarea mediului. Există proiecte de succes – cum ar fi cel prin care zimbrii au fost aduşi din nou în pădurile judeţului sau cel prin care ariile naturale sunt protejate de autorităţi -, dar în partea de vest a judeţului au avut loc defrişări necontroalte, nu avem sisteme de canalizare performante, iar cetăţenii nu acordă importanţă problemelor de mediu.

În ceea ce priveşte dezvoltarea spaţială, Romanul beneficiază de un avantaj prin faptul că este traversat de coridorul IX paneuropean, iar în zonă ar putea să se dezvolte un nod logistic, punct de intersecţie între sudul României şi Iaşi. Vestul judeţului este defavorizat din cauza reliefului, fapt ce concentrează dezvoltarea mai mult pe partea estică, adică tot în zona Romanului.

Turismul din judeţ are mai multe puncte tari: mănăstirile, lacul şi barajul de la Bicaz, satul în care s-a născut Ion Creangă sau muntele Ceahlău. În cele mai multe localităţi sunt unităţi de cazare moderne. Însă, interesul turistului pentru judeţul Neamţ este mai mic decât faţă de alte judeţe din zonă, nu există oferte care să atragă turiştii şi în afara sezonului cald, iar produsele turistice nu sunt foarte cunoscute.

„Se lucrează intens la această strategie şi vrem să o terminăm până la sfârşitul anului. Ne vom axa, în următorii ani, pe dezvoltarea infrastructurii din mediul rural, pe extinderea reţelelor de apă şi canal şi pe o modernizare a reţelei de învăţământ”, a afirmat Culiţă Tărâţă, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.

Strategia de dezvoltare a judeţului Neamţ va costa aproximativ 15.000 de euro.