Romanul a primit 28 de hectare de pădure de la Cantacuzino-Paşcanu

Marele om politic Constantin Cantacuzino-Paşcanu a lăsat Romanului o avere impresionantă. 28 de hectare de pădure vor putea fi valorificate de municipiul Roman după ce autorităţile din judeţul Bacău vor emite titlul de proprietate. Alte trei procese sunt pe rolul instanţelor de judecată.

Primăria Roman a câştigat definitiv şi irevocabil dreptul de proprietate asupra a 27,82 de hectare de pădure în judeţul Bacău, zona Buhuşi. Această suprafaţă de pădure câştigată în instanţă de municipiul Roman face parte din moştenirea pe care marele om politic Constantin Cantacuzino-Paşcanu (1856 – 1927) a lăsat-o „comunei Roman”. În total, Romanul a primit, în 1927, după moartea lui Cantacuzino-Paşcanu, 480 hectare de teren şi de conacul cu iazuri şi teren din comuna Costişa, 75 de hectare de teren în comuna Erbiceni, 430 hectare de teren în comuna Dumeşti şi două imobile în sectorul 2 din Bucureşti. Tot de numele lui Cantacuzino-Paşcanu este legat şi corpul B al Colegiului Naţional „Roman-Vodă”, dar această clădire – la acea vreme Liceul de fete „Sturza-Cantacuzino” – a intrat în patrimoniul comunităţii încă din timpul vieţii boierului.

Comisia judeţeană de fond funciar de la Bacău trebuie să elibereze titlul de proprietate pentru cele aproape 28 de hectare de pădure. Pentru alte imobile – cum ar fi clădirile de la Bucureşti -, Primăria municipiului Roman a trimis notificări pentru identificarea corectă a proprietăților, în condiţiile în care numerotarea şi denumirile străzilor s-au schimbat semnificativ în acest interval de timp. Alte trei dosare se află pe rolul instanţei şi se află la faza de expertiză şi de identificare corectă a amplasamentului. Este vorba despre conacul şi terenuri de la Costişa, de terenurile de la Erbiceni şi Focuri şi de cele de la Dumeşti.

În cazul altor suprafeţe de teren, pe care s-au ridicat case sau chiar localităţi întregi, Primăria municipiului Roman a renunţat la cererile de retrocedare. Conform documentelor studiate de avocaţii Primăriei Roman, întreaga comună Costişa a fost ridicată pe locul fostei moşii a lui Constantin Cantacuzino-Paşcanu. Un alt aspect interesant legat de averea fostului om politic este faptul că, după moartea lui Cantacuzino-Paşcanu, la Tribunalul Ilfov a fost deschis un proces de succesiune, prin care comuna Roman a fost pusă în posesia fabuloasei moşteniri.

Dar, până când va mai exista o altă hotărâre definitivă şi irevocabilă legată de acest subiect, administraţia locală deja a stabilit ce va face cu cele aproape 28 de hectare de pădure pe care le-a câştigat în instanţă.

„Noi ne pregătim să facem o evaluare şi să le scoatem la vânzare. Iar cu banii pe care îi om obţine de aici, o parte să îi folosim, eventual – dar voi consulta şi Consiliul Local -, în achiziţionarea terenului de la staţia de captare Pildeşti – Simioneşti. Din păcate, nu am câştigat conacul (n.r. – conacul de la Costişa), dar ne zbatem în continuare. Acesta este concesionat pentru o perioadă de 25 de ani către o firmă belgiană şi sunt nişte încurcături acolo, dar vom merge mai departe. În plus, am mai câştigat nişte pajişti”, a declarat Laurenţiu Dan Leoreanu, primarul municipului Roman.

În România, un hectar de pădure se vinde cu sume cuprinse între 2.000 şi 5.000 de euro. Cele mai scumpe sunt pădurile de răşinoase, dar sunt luate în calcul şi alte aspecte care pot scădea sau creşte preţul unui hectar de pădure.

Constantin Cantacuzino-Paşcanu a fost jurist şi om politic. A fost preşedinte al Adunării Deputaţilor, în 1907, precum şi în perioada 1912 – 1914. S-a născut într-o familie de vechi boieri moldoveni, iar după efectuarea studiilor de Drept la Paris, s-a întors în ţară şi a intrat în Partidul Conservator, fiind deputat şi senator. În timpul exercitării mandatului de preşedinte al Adunării Deputaţilor au fost votate mai multe legi, între care legea pentru organizarea Armatei şi legea pentru aprobarea Tratatului de pace de la Bucureşti. La începutul primului război mondial, a participat la şedinţa Consiliului de Coroană de la Sinaia, din 1914, convocată de regele Carol I, unde s-a pronunţat pentru neutralitatea României, şi la şedinţa Consiliului de Coroană de la Bucureşti, prezidată de regele Ferdinand, votând pentru participarea ţării la război de partea Antantei. Constantin Cantacuzino-Paşcanu era un mare filantrop. A fost prieten apropiat cu primul-ministru Ionel I.C. Brătianu şi era considerat al patrulea om din ţară într-un top al celor mai bogaţi români de la acea vreme.