HomeEconomie

„România ar putea fi a doua Elveție”

Aprecierea este făcută de Adrian Havrici, fermier din comuna Moldoveni. El face, de nouă ani, o agricultură performantă. Fermierul lucrează pământul din 1996, având în arendă o suprafaţă de 440 de hectare. Cei doi băieţi ai fermierului Adrian Havrici vor să ducă mai departe afacerea. 

Adrian Havrici, din comuna Moldoveni, este unul dintre fermierii care cred că agricultura este un domeniu de viitor pentru România. Fiu de ţăran, Adrian Havrici, în vârstă de 47 de ani, nu a vrut să muncească în străinătate. Lucrează pământul din 1996, având în arendă o suprafaţă de 440 de hectare în comuna Moldoveni, dar vrea să o extindă. „Am început să lucrez mai întâi pământul părinţilor şi al rudelor, o exploataţie mică, de doar 20 – 30 de hectare. Nu aveam mai mult de un tractor. După ce am mărit suprafaţa, am cumpărat utilaje şi, apoi, am depus un proiect european pe Măsura 121 pentru achiziţionarea de utilaje agricole. Împreună cu asociatul meu, Ioan Creţu, am mai întocmit un proiect pe Măsura 312. Aceste proiecte ne-au ajutat să avem un parc auto bine pus la punct. Un prieten din Franţa, fermier ca şi mine, mi-a spus, într-o vizită la Moldoveni, că am un parc auto de invidiat. Nu este cea mai mare exploataţie din zonă, dar este loc pentru toată lumea. Cei de la firma Kruger m-au determinat să încep această afacere. Reprezentanţii firmei doreau să vină pe raza comunei Moldoveni pentru a arenda teren şi atunci mi-am spus: «Ei pot face şi eu nu?» Cred că am reuşit, iar oamenii care mi-au dat terenul în arendă nu sunt altceva decât parteneri de afaceri”, a spus Adrian Havrici.

Demersul fermierului a fost făcut cu mari sacrificii. Pentru a începe afacerea a fost nevoit să împrumute din bancă 220.000 de euro. „La întocmirea primului proiect, spuneam soţiei, la două zile, că renunţ. Anul 2007 a fost un an secetos. Nu dormeam noaptea, arenda trebuia dată, iar ratele plătite la bancă. A fost dificil, dar Dumnezeu m-a ajut; acum este mai uşor. Cultiv grâu, orz, rapiţă, sfeclă de zahăr, porumb şi floarea soarelui”, a spus fermierul.

Adrian Havrici a făcut investiţii de aproape 800.000 de euro şi nu vrea să se oprească aici.

Experienţa practică a omului de afaceri trebuia dublată de o pregătire teoretică. Adrian Havrici s-a înscris la Facultatea de Agronomie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi, pe care a absolvit-o cu succes.

Pentru activitatea sa, fermierul a fost premiat, anul trecut, în decembrie, la Gala Premiilor „Top Agribussiness”, un eveniment dedicat performanţei în agricultură, organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Premiul a fost acordat pentru obţinerea unei cantităţi de 14.400 de kilograme de hectar la un hibrid de porumb. „Acest premiu mă obligă să demonstrez că nu a fost primit din întâmplare”, a spus fermierul.

„Se poate trăi din agricultură”

Adrian Havrici spune că se poate trăi decent din agricultură. „Nu este uşor să lucrezi pământul. Sunt multe probleme care ţin de factorul politic. În România este cotă de impozitare de 16%. Nu este nicio diferenţă între o societate comercială, cum sunt eu, şi o întreprindere individuală. Eu am înfiinţat societatea pe banii mei, dar, dacă vreau să cheltuiesc bani, trebuie să plătesc 32% impozit. Nu ştiu ce bani voi primi la sfecla de zahăr, de exemplu, pentru că nu s-a stabilit cota de zahăr. A fost binevenit ajutorul primit prin proiectele accesate, dar calitatea utilajelor lasă de dorit, deoarece, în România, cele mai bune produse merg pe piaţa din vest. A scăzut preţul la petrol şi gaz metan, dar a crescut preţul la îngrăşăminte. Un fermier din Italia, un alt prieten de-al meu, se plângea, în 2013, că preţul porumbului este mic, dar a vândut cu preţ dublu faţă de cel cu care l-am vândut eu. Am vrut să-mi încerc norocul în zootehnie, pentru că este un domeniu care se află la început. Când am pus totul pe hârtie, am văzut că plusvaloarea este mică. Având în vedere ajutoarele pe care le primesc de la stat, cei care se ocupă cu acest domeniu sunt adevăraţi eroi”, a spus fermierul.

Adrian Havrici ţine legătura cu fermieri din Italia şi Franţa, cu care se întâlneşte pentru a schimba opinii şi a se consulta. „Diferenţele dintre noi sunt uriaşe. Ei au o tradiţie în spate în domeniul agricol, noi am luat-o de la zero. Nu ne putem compara cu fermierii din vest, care au terenul intabulat. În România, 70% dintre cei care deţin pământ nu sunt proprietari de drept. Să nu uităm că, după 1990, cea mai mare parte a terenurilor s-au dat din birou”, spune fermierul.

Afacerea este pe mâini bune

Cei doi băieţi ai lui Adrian Havrici vor să continue afacerea. „Lipsa de curaj şi de capital îi opreşte pe tineri să lucreze în agricultură. Sunt fermieri în comuna Moldoveni care câştigă foarte bine din legumicultură. Lucrează o suprafaţă mai mică de teren şi vin cu produsele pe piaţă. Rămâne de văzut ce greutăţi vor întâmpina când va intra în vigoare noua legislaţie. Avem o comună binecuvântată în ceea ce priveşte terenul agricol şi este păcat ca terenul să nu fie valorificat. Pământul este roditor şi răspunde în funcţie de ce îi oferi. Nu trebuie să fim cobaii Europei. De exemplu, eu am pus orzoaică pentru bere. Am sunat la toate fabricile de bere şi au spus că îşi făcuseră stocurile. Pot fi număraţi pe degete fermierii din ţară care produc orzoaică pentru bere, pentru că nu este bine plătită. Atunci, ce conţine berea, ne întrebăm? Nu o să fim o ţară industrializată. Avem un potenţial agricol foarte bun. Ne lipseşte infrastructura, mâncarea bună şi o să fim o a doua Elveţie”, crede Adrian Havrici.

Fermierul este optimist şi vrea ca românii să nu mai plece din ţară. „Băieţii mei îşi doresc foarte mult să mă ajute. Cel mai mare dintre ei a terminat Seminarul Teologic şi este student în anul II la Facultatea de Teologie. Totodată, urmează şi Facultatea de Agronomie de la Iaşi. Băiatul cel mic este elev la Colegiul Tehnic «Miron Costin» şi îşi doreşte să muncească în fermă. Este o mare bucurie că această îndeletnicire străveche nu va dispărea”, spune Adrian Havrici.

Comentarii

WORDPRESS: 0