Prima paginăActualitate

Riscuri financiare uriașe din cauza Proiectelor Majore din judeţul Neamţ

Dimensiune text

Banii europeni neatraşi până la sfârşitul anului viitor se vor completa din propriul buget. Dacă reprezentanţii Uniunii Europene vor condiţiona alocarea de fonduri în perioada 2014-2020 de succese anterioare, va exista riscul nereuşirii alocării de noi fonduri. În plus, România riscă procedură de infringement dacă aceste proiecte majore, în toate judeţele, nu vor duce la alinierea cu cerinţele europene în domeniu.

Judeţul Neamţ are în implementare, în acest moment, două Proiecte Majore: „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Neamţ” şi „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Neamţ”. În total, cele două proiecte valorează aproximativ 150 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor venind, sub formă de finanţare nerambursabilă, de la Uniunea Europeană. Lucrările derulate în cadrul celor două proiecte majore nu au fost lipsite de probleme. Cele mai mari disfuncţionalităţi au apărut fie din cauza constructorilor – care nu au respectat termenele impuse prin contractele asumate, fie din cauza factorilor politico-administrativi – care au folosit influenţa pentru atingerea altor scopuri. Declaraţiile autorităților au făcut referire, nu o singură dată, la pericolul pierderii finanţării europene, în cazul în care proiectele nu vor fi duse la bun sfârşit la termenul asumat de România în faţa Uniunii Europene. Consecințele sunt cu mult mai multe, mai grave și mai costisitoare decât pierderea finanțării de circa 150 de milioane de euro.

Banii europeni necheltuiţi se pun din buzunar, fondurile viitoare – mai greu de obţinut 

Reprezentanţii Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu explică ce se va întâmpla în cazul în care aceste proiecte nu se termină până la 31 decembrie 2015. „În ceea ce priveşte proiectele aprobate spre finanţare din fonduri europene în perioada 2007-2013 şi care se confruntă cu probleme în implementare, investiţiile vor continua, dar durata de execuţie a contractelor din cadrul proiectelor finanţate prin POS Mediu trebuie să se încadreze în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv 31 decembrie 2015. Cheltuielile pentru finalizarea lucrărilor care vor fi realizate după această perioadă vor fi suportate de către beneficiari din bugetele proprii”, explică reprezentanţii POS Mediu. Altfel spus, un eventual management defectuos se va plăti din banii noştri, pentru că beneficiarul proiectului de extindere a reţelei de apă este compania judeţeană ApaServ (al cărei acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Neamţ), iar beneficiarului sistemului de management al deşeurilor este Consiliul Judeţean Neamţ. În plus, beneficiarii proiectelor finanţate prin actualul program operaţional, POS Mediu 2007-2013, sunt monitorizaţi continuu privind atingerea indicatorilor propuşi în proiecte. Iar accesarea de noi fonduri europene ar putea fi afectată, având în vedere că „una din condiţiile pentru care beneficiarii pot să primească finanţare pentru proiecte este să demonstreze capacitatea insituţională pentru implementarea acelor proiecte”, după cum explică reprezentanţii POS Mediu.

Aceştia au precizat că nu există o derogare de la Uniunea Europeană pentru ca proiectele care se realizează în cadrul POS Mediu, cu fonduri din exerciţiul financiar 2007 – 2013, să poată deconta cheltuielile eligibile până la 31 decembrie 2016, deşi această variantă s-a discutat la nivelul administraţiei judeţene. Prin urmare, totul trebuie terminat în cel mult 14 luni.

Ne-am asumat reguli europene, trebuie să le respectăm 

Preşedintele CJ Neamţ Culiţă Tărâţă (foto stânga) a semnalat din timp riscurile provocate de întârzierea derulării proiectelor

Preşedintele CJ Neamţ Culiţă Tărâţă (foto stânga) a semnalat din timp riscurile provocate de întârzierea derulării proiectelor

În vederea aderării la UE, în urma negocierilor care au avut loc între Guvernul României şi Comisia Europeană, România a obţinut perioade de tranziţie atât pentru conformarea la acquis-ul comunitar (n.r. – totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, incluzând, pe lângă tratate, şi actele adoptate de către instituţiile UE) privind apa potabilă şi apa uzată, cât şi pentru conformarea la acquis-ul privind deşeurile.

„Pentru implementarea Directivei Consiliului 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman termenul de tranziţie final este 31 decembrie 2015, pentru implementarea Directivei Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane termenul de tranziţie final este 31 decembrie 2018, iar pentru implementarea Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor termenul de tranziţie final este 16 iulie 2017, pentru sistarea etapizată a activităţii de depozitare pe 101 depozite neconforme de deşeuri municipale din zona urbană. Totuşi, pentru conformarea totală la prevederile Directivei 1999/31/CE este necesară şi închiderea/ecologizarea celor 101 depozite neconforme de deşeuri municipale din zona urbană, precum şi a celor 139 depozite neconforme de deşeuri municipale din zona urbană care au sistat activitatea de depozitare în perioada 2004 – 2009. Angajamentelor din Tratat privind deşeurile li se adaugă prevederile Directivei-cadru 2008/98/CE privind deşeurile, care impune pregătirea pentru reutilizare şi reciclare a cel puţin 50% din deşeurile din hârtie, metal, sticlă şi plastic şi din deşeurile menajere similare până în 2020 şi pregătirea pentru reutilizare, reciclare şi alte forme de recuperare a cel puţin 70% din deşeurile din construcţii şi demolări”, se arată într-un document al Ministerului Mediului.

Aplicarea necorespunzătoare a actelor normative europene este unul din cazurile care determină declanşarea procedurii de infringement (n.r. – procedură privind încălcarea de către un stat membru a legislaţiei comunitare), pe lângă omiterea notificării actelor normative naţionale care transpun şi implementează directivele şi neconformarea legislaţiei naţionale la cerinţele normelor europene. Adică, la acest moment, nu se poate aprecia dacă problemele în implementarea (şi a) celor două proiecte majore din Neamţ vor duce la declanşarea procedurii de infringement pe mediu împotriva României.

COMENTARII

WORDPRESS: 0