Cristian Andriesei
În ediția de luni, 19 august, a cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei este publicat un articol intitulat „Trading Scam, noul instrument al tâlharilor cibernetici”. Articolul pare a fi o sinteză a informațiilor furnizate de polițiști, obținute din reclamații anterioare. În acest context, întrucât instituțiile abilitate ale Statului nu oferă prea multe amănunte care pot preveni alte incidente similare din diverse motive, ceea ce contribuie la propagarea acestui fenomen, am decis să aduc niște completări pe care sper că cititorii le vor prețui la adevărata valoare de câteva mii de euro. Eu le denumesc principii de detectare a fraudei și sunt rezumate mai jos.
1. O stare de fapt pe care am constatat-o de-a lungul timpului este că cei care comit fraude financiare evită cu orice preț să aibă o relație B2B, adică pe firmă. Toate fraudele începând cu schema piramidală CARITAS lansată după revoluție vizează exclusiv persoanele fizice. Motivul este evident, implicarea pe firmă într-o schemă de fraudă, oricare ar fi ea, impune „deconspirarea” datelor firmelor de ambele părți, ceea ce pentru infractori nu este benefic întrucât deseori nici nu sunt reprezentanții vreunei firme, doar se prefac. Deci recomandarea aici este ca activitatea investițională să fie făcută pe firmă astfel încât să se semneze acte legale care să atragă răspunderi pentru oricare investiție ar fi ea – altminteri, pas!
2. Infractorii, când se prefac a fi reprezentanți ai unei firme, NU dau link-ul site-ului firmei de trading, adică pagina oficială, deci trebuie solicitat! Ne-am obișnuit cu ideea că OK, un site e doar o chestie de prezentare. Da, parțial este adevărat, nu exiști pe Google, nu exiști pe bune! Dar nu e doar atât! Orice site existent poate fi verificat deci se poate identifica ușor cine îl deține, cu ajutorul instrumentului Whois sau altora similare. De aici rezultă și interesul infractorilor de a-și modifica mereu adresa web al conținutului pentru a nu fi identificați. Dacă se identifică modificarea frecventă a domeniului web atunci vorbim de un scenariu de fraudă.
3. Continuare la punctul anterior, trebuie solicitată o prezentare a firmei de trading, cu realizările cumulate până la acel moment. În fond ar trebui să fie în interesul traderului să facă asta dar hei, niciun infractor n-o face! Iarăși surprinzător…
4. Trebuie evitate cu orice preț retragerea investiției și chiar introducerea banilor în investiție prin intermediul portofelelor de criptomonede! Dacă este legal ceea ce se întâmplă, atunci acele portofele nu au ce căuta în acest proces și calcul investițional, tocmai pentru a asigura transparența investițională. Infractorii motivează că e o scurtătură mai bună, că evită niște probleme, bla bla, dar e un mare fals! Nu ne dorim scurtături pentru că oricum trebuie să plătim impozit la Stat pentru ce câștigăm din investiție!
5. Dacă traderul mizează pe comunicare Whatsapp și brokerul / traderul / agentul nu-și lasă măcar o adresă de e-mail (pe domeniul firmei, mare atenție !!!) atunci este un scenariu de fraudă.
6. Cel mai important lucru este a se identifica scenariul de fraudă încă de la început, cât nu s-au introdus bani importanți în investiție!
7. Dacă pe parcursul discuției cu traderul nu se identifică faptul că acesta ar avea cunoștință de principii financiare, eventual le și încalcă, atunci comunicarea, la fel ca și investiția, trebuie încheiată!
8. O stare de fapt care stă la baza multor trucuri de furt autohtone este că… niciodată guvernanții postdecembriști nu și-au dorit o Românie prosperă! Și chiar au demonstrat-o din plin cu atâtea guvernări defectuoase. Dacă e să luăm la rând toate discursurile politicianiste, vom constata că niciodată măcar un politician nu s-a exprimat de genul „Interesele României în zonă / interesul României în această chestiune” (așa cum se exprimă liderii europeni), desigur că nu, doar România nu este condusă de români responsabili. În acest context, faptul că unii traderi vin cu niște oferte fictive despre nu știu ce investiții profitabile scoase pe tapet de Statul Român pentru a îmbogăți pe români, cum ar fi cazul BRUA, sună atât de ridicol încât pe bune acei traderi trebuie trimiși să-și facă consult psihiatric.
Autor, lector universitar în cadrul Facultății de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ETTI), Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI)
Comentarii