Recuperarea valorilor autentice: Ion Ionescu de la Brad

Agronom de înalt prestigiu internaţional, Ion Ionescu de la Brad  a copilărit pe strada din Roman care îi poartă numele. A pus bazele agriculturii științifice și a școlii agricole românești. Ion Ionescu de la Brad a fost membru corespondent al Societăţii Academice Române (azi Academia Română). El a fost ales deputatul ţăranilor din colegiul al IV de Roman. Marele om de știință și marele patriot ne-a lăsat moștenire 42 de cărţi şi broşuri tipărite, aproape 400 de articole din gazetele din ţară şi străinătate şi manuscrise de 14.000 de pagini. Numele lui Ion Ionescu de la Brad este scris, la loc de cinste, în Tesalia, cea mai importantă zonă agricolă a Greciei. 

Bustul din Parcul municipal din Roman

Bustul din Parcul municipal din Roman

În urmă cu aproape două secole, într-o casă din Roman se năştea unul dintre românii care aveau să schimbe ţara prin contribuţia sa la reforma agrară de la mijlocul secolului al XIX-lea. Ion Ionescu de la Brad, născut la 24 iunie 1818, mai este amintit, astăzi, doar când vorbim de strada care-i poartă numele, de liceul din comuna Horia, căzut în uitare, şi, poate, când un trecător se uită la bustul marelui agronom din Parcul municipal.

Ion Ionescu de la Brad nu este cetăţean de onoare al municipiului Roman, chiar dacă ceea ce a făcut pe timpul vieţii a ajutat o ţară întreagă, numele său nu provoacă nicio emoţie şi niciun sentiment patriotic şi foarte puţină lume ştie că el este cel care, şcolit în Franţa, a revenit în ţară şi, printre altele, a făcut, în Moldova, prima școală agricolă și prima şampanie românească.

„Este dureros să vezi cum străinii îl apreciază, iar noi l-am dat uitării”

Casa parinţilor marelui agronom, de pe strada din Roman care îi poartă numele

Casa parinţilor marelui agronom, de pe strada din Roman care îi poartă numele

Singurii care vor să-l aducă din nou în atenţie pe primul român care a adus agricultura la nivel de ştiinţă, realizând monografii şi cărţi cu activităţile agricole de peste an, în funcţie de relieful fiecărei zone, sunt reprezentanţii comunităţii greceşti din Roman. Șeful acestei comunităţi speră ca acest demers, care se bucură de sprijinul autorităţilor locale, să fie dus la bun sfârşit.

Legătura dintre Ion Ionescu de la Brad şi Grecia se găseşte, inclusiv în zilele noastre, în oraşul Larissa, capitala provinciei Tesalia. Este zona în care Ion Ionescu de la Brad, în timpul exilului său – a fost unul dintre revoluţionari paşoptişti, iar acest lucru nu a rămas fără urmări -, a administrat mai multe moşii şi a reuşit să crească producţia agricolă datorită metodelor pe care le-a aplicat. Numele lui Ion Ionescu de la Brad este trecut, acum, pe o placă comemorativă aflată în curtea bisericii Sfântul Gheorghe din Larissa. Presa grecească a scris de mai multe ori despre agronomul român care a implementat metode revoluţionare, pentru vremea aceea, în zona Larissa şi datorită căruia oamenii au trăit mai bine.

Mormântul de la Brad

Mormântul de la Brad

„Dorim să ne înfrăţim cu oraşul Larissa. În urmă cu mai mulţi ani, s-au făcut diligenţe cu privire la înfăţire, dar nu mai ştiu din ce motiv acest lucru nu s-a mai întâmplat. Ion Ionescu de la Brad a fost o personalitate marcantă a României secolului al XIX- lea şi trebuie să îl cinstim aşa cum se cuvine. Este dureros să vezi cum străinii îl apreciază, iar noi l-am dat uitării”, a spus Boris Cepalis,  preşedintele Comunităţii Elene din Roman.

Ion Ionescu de la Brad a trăit printre greci şi a vorbit limba lor, pe care o stăpânea încă de la vârsta de 18-20 de ani. În anul 1853, a înfiinţat, în Grecia, o şcoală de agricultură şi contabilitate, cu scopul de a forma personalul necesar pentru administrarea moşiilor. A înfiinţat trei ferme pentru instruirea ţăranilor în lucratul pământului. A amenajat un sistem de irigaţii în apropierea râului Pinios, dând posibilitate ţăranilor să se ocupe şi de legumicultură. Priceperea agronomului român a făcut ca venitul acestor moşii să crească de câteva ori. Mulţi ani mai târziu, agronomul a realizat chiar o monografie a provinciei greceşti Tesalia, prima încercare ştiinţifică despre cea mai importantă zonă agricolă a Greciei.

Agricultură model, cu metode avansate pentru timpurile de atunci

Biserica Sf. Gheorghe din Pyrgetos, construită de Ion Ionescu de la Brad - 1856

Biserica Sf. Gheorghe din Pyrgetos, construită de Ion Ionescu de la Brad – 1856

Ceea ce Ion Ionescu a implementat în Grecia a făcut, apoi, lângă Roman. După ce s-a întors din exil, Ionescu a făcut la Brad o fermă-şcoală, pe care a condus-o timp de 22 de ani. La Brad s-a practicat, începând cu 1869, o agricultură model, cu metode avansate pentru timpurile de atunci.

„A organizat totul după principii ştiinţifice, înfiinţând o fermă model mică – aşa, ca pentru un ţăran -, o fermă model mare şi o şcoală de agricultură unde a avut elevi pe cheltuiala sa. În anul 1968, una din nepoate, din Paris, a vrut să dea nişte manuscrise ale lui Ion Ionescu în schimbul primirii moşiei unchiului ei, ceea ce brad 06nu s-a aprobat. Ca o recunoaştere a ceea ce a făcut el de-a lungul vieţii, a fost numit membru corespondent al Societăţii Academice Române (azi Academia Română), iar din anul 1884 a devenit membru onorar (există o scrisoare a sa la Biblioteca centrală universitară Iaşi către episcopul Melchisedec al Episcopiei Romanului prin care declină această decizie a societăţii academice). În perioada 1876-1883, a fost ales deputatul ţăranilor din colegiul al IV de Roman, raportând anual prin dări de seamă ce a realizat el ca deputat. Cele 42 de cărţi şi broşuri tipărite, aproape 400 de articole din gazetele din ţară şi străinătate şi manuscrisele sale se apropie de 14.000 de pagini. Prin ceea ce a scris şi a făcut, Ion Ionescu se situează ca un agronom de înalt prestigiu internaţional”, spune inginerul agronom Ion Măzăreanu, fost angajat al Staţiunii de Cercetare Agricolă Secuieni.


COMENTARII

WORDPRESS: 3
  • Doru Mihaescu 4 ani

    Pe cat de multe lucruri s-au realizat la Roman in alte domenii, pe atat de multe se pot realiza si in acesta cu bunavointa, intelegere, deschidere, modestie. Nu ar fi decat in avantajul acestui oras si al acestei regiuni, care din punct de vedere material a ajuns cea mai saraca din Romanika si din Uniunea Europeana.