Profesorul care a imortalizat pe peliculă istoria locală

După o viaţă în slujba şcolii, Constantin Adamovici continuă să aibă o activitate susţinută în planul creaţiei.

Constantin Adamovici face parte din „garda veche” a oamenilor de la catedră. Dascăl iscusit, cu preocupări literare şi plastice, profesorul Adamovici desfăşoară, încă, o activitate susţinută în planul creaţiei. Vine din ţinutul Buzăului, dintr-o familie de basarabeni chiaburi care a crescut şapte copii.

„Nu pot uita icoana mamei. Părinţii au fost cu totul diferiţi, dar s-au iubit foarte mult. Mama era o femeie frumoasă, meditativă, cu un dar extraordinar de a povesti, de a cânta. Era ofemeie foarte credinicioasă. Aruncam, ţin minte, cu miez de nucă în ea, când se ruga, şi nu simţea nimic, atât de concentrată era. A învăţat la Seminarul din Edineţ şi a fost cea care ne-a îndemnat să învăţăm. Bătrânul (tata – n.r.) semăna cu Kirk Douglas. A dezertat din armată şi a furat-o pe mama. Tata era un om puternic, era construit să trăiască secolul, dar, când mama a murit, nu a suportat pierderea şi, la două luni după moartea ei, s-a dus şi el”, a spus profesorul Constantin Adamovici.

Film dedicat episcopului Melchisedec Ștefănescu 

Constantin Adamovici are o pasiune – filmul – pe care a descoperit-o cu mult înainte de a merge la şcoală, printr-o întâmplare hazlie.

„Mergeam la baia de aburi cu bătrânul, în Buzău. După baie, mâncam şi ne cinsteam, eu cu sirop, iar bătrânul cu tărie. A vrut să mai cinstească un pahar în crâşma de vizavi, lângă care se afla un cinematograf. În loc să intre în crâşmă, m-a dus în cinematograf. Rula filmul «Ivan cel groaznic», în regia lui Serghei Mihailovici Eisenstein. Bătrânul a adormit, iar eu am văzut filmul. De la vârsta aceea fragedă, am fost captivat de imagine. După acest film au urmat altele, în care jucau cei mai mari actori mexicani ai vremii – Jorge Mistral, Maria Felix. În vremurile noastre, cinematograful a dispărut. Am şi scris, odată, un articol în Gazeta de Roman – «Cinematograful de altădată»”, povesteşte profesorul Constantin Adamovici.

După ani, profesorul Adamovici a primit o provocare.

„Mi s-a propus să fac un film dedicat Preasfinţiei Sale Ioachim Vasluianul, episcop al Huşilor. Nu a fost uşor, dar am reuşit. A fost un film documentar, cu personaje, fotografii, istoric, cu povestitor, aşa cum vedem pe canalul Discovery. Al doilea film a fost «Episcopia Roman – 600 de ani de istorie», realizat, în anul 2008, împreună cu Trinitas Iaşi, la împlinirea a 600 de ani de la atestarea documentară a Episcopiei Roman. Acum, lucrez la un film dedicat episcopului Melchisedec Ștefănescu. Am făcut scenariul, dar vreau să-l perfectez. Nu am găsit încă personajul care îl va interpreta pe episcopul Melchisedec Ștefănescu, în schimb am găsit copiii care îi vor interpreta pe fraţii episcopului Melchisedec Ștefănescu. Alteţa sa prinţul Michael de Laufenburg, cel cu care Arhiepiscopia a purtat discuţii pentru restaurarea Spitalului Vechi, ar putea fi cel care va finanţa filmul”, a spus profesorul Adamovici.

„Cartea mi-a deschis o lume”

Constantin Adamovici a venit în Roman în 1976 şi a pregătit generaţii de elevi la Seminarul Ortodox „Sfântul Gheorghe”, Seminarul Romano-Catolic Franciscan şi Colegiul Tehnic Danubiana, la limba română şi rusă.

„Când am ajuns la Roman, am găsit un tărâm cultural deosebit. Am vrut să fac arte plastice, dar cuvântul surorii mele, Tatiana, cea mai mare dintre fraţi, a fost lege. Cartea mi-a deschis o altă lume. Am absolvit Facultatea de Litere, la Iaşi, dar gândul mi-a rămas la pictură. Am crescut sub monumentalitatea pictorului Ion Andreescu, cu care am studiat la Școala de Arte din Buzău. Iubesc pictura şi continui să lucrez”, a spus profesorul Constantin Adamovici.

Profesorul Adamovici a expus tablouri în toată Moldova, a colaborat cu publicaţii romaşcane, a scris piese de teatru şi a lansat tineri cu înclinaţii spre literatură. Scrie articole, comentarii şi studii plastice în diverse publicaţii şi colaborează cu Catedra de Slavistică de la Universitatea „Alexandru Ioan  Cuza” din Iaşi. A publicat cartea „Preajma monastirilor”, apărută în anul 2006, la Editura Papirus Media.