Procurori şi judecători romaşcani, reclamaţi la Inspecţia Judiciară

Inspectorii judiciari trebuie să analizeze fiecare caz, indiferent de natura sesizărilor. Mai mulţi magistraţi din două judeţe au fost reclamaţi de Eugen Cobzaru. Cazul său nu este singular, perseverența reclamagiilor de profesie depășind capacitatea instituțiilor de a face verificări la sesizări.

Magistraţii care sunt în urmă cu rezolvarea dosarelor sau care încalcă norme ale activităţii, prejudiciind cetăţenii ce se adresează acestora, ori care afectează imaginea Justiţiei, sunt traşi la răspundere de Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Această instituţie se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată de cetăţenii care se consideră nedreptăţiţi de modul în care şi-au făcut treaba magistraţii.

Există, însă, şi reclamaţi nefondate, primite de la cetăţeni care şi-au făcut un obicei în a se lupta cu autorităţile, formulând sesizări la toate instituţiile statului, fără a ţine cont de competenţele acestora.

Și procurorii şi judecătorii romaşcani au avut parte de asemenea sesizări. „La data de 12 ianurie 2009, petentul Eugen Cobzaru a adresat un memoriu Consiliului Superior al Magistraturii – Inspecţia Judiciară, prin care reclama săvârşirea unor acte de corupţie de către unii judecători de la instanţele băcăuane şi procurori de la parchetele de pe lângă acestea; totodată îşi exprima nemulţumirea faţă de modul de soluţionare a unor cauze aflate atât pe rolul Judecătoriei Roman, cât şi pe cel al Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman. La data de 29 septembrie 2010, la Inspecţia Judiciară a fost înregistrat memoriul formulat de domnul Cobzaru Eugen prin care acesta reclama încălcarea normelor procedurale de către judecătorul învestit cu soluţionarea unui dosar aflat pe rolul Judecătoriei Roman, în care avea calitatea de petent, nelegalitatea hotărârii pronunţate în cauză, precum şi omisiunea înregistrării unei plângeri penale de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman. Verificările prealabile efectuate în cele două cauze, mai sus menţionate, nu au evidenţiat indicii în legătură cu săvârşirea vreuneia dintre abaterile disciplinare privind statutul judecătorilor şi procurorilor sau încălcări ale normelor Codului Deontologic de către magistraţii reclamaţi, de natură să atragă luarea unor măsuri de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată într-un comunicat al Inspecţiei Judiciare.

De asemenea, pe 27 mai 2009, Eugen Cobzaru a reclamat nerespectarea procedurii de judecare, respectiv a dispoziţiilor privind motivarea hotărârilor şi comunicarea acestora, cu referire la hotărârea pronunţată într-un dosar al Tribunalului Neamţ în care era parte. Petentul mai reclama că, prin soluţia de respingere a unei plângeri, i s-a îngrădit dreptul recunoscut de articolul 31 din Constituţia României, privind dreptul la informaţie. După efectuarea verificărilor prealabile, Comisia de disciplină pentru judecători a dispus clasarea cauzei, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

„Domnul Eugen Cobzaru nu este singurul care ne-a reclamat la CSM. Mai sunt şi alţii. De fiecare dată, inspectorii au constatat că noi am procedat corect, dar, pentru fiecare astfel de sesizare, este nevoie de timp şi un volum mare de muncă pentru formularea răspunsurilor la întrebările inspectorilor. Dar nu putem îngrădi dreptul oamenilor de a se adresa instituţiilor statului”, a afirmat judecător Mirela Apetrei, preşedintele Judecătoriei Roman.

Și poliţiştii sunt reclamaţi de cetăţeni. În urmă cu două săptămâni, comisarul şef Neculai Iftimie, şeful Serviciului de arme, explozibili şi substanţe periculoase din cadrul Inspectoratului Poliţie Judeţean Neamţ, a primit o scrisoare plină de insulte de la un bărbat nemulţumit că i-a fost retras permisul de port-armă. Și acest cetățean face parte din categoria reclamagiilor de profesie, semeni de-ai noștri care și-au făcut un scop în viață din a se război cu autoritățile, oricare ar fi ele. Dacă nu ar avea și probleme de sănătate, astfel de cetățeni ar trebui sancționați, atunci când nu se confirmă reclamația lor.

În conformitate cu legislaţia privind drepturile omului, aceste persoane nu pot fi oprite în a formula sesizări şi reclamaţii, chiar dacă agasează prin comportamentul şi atitudinea lor. Doar în cazul unor ameninţări directe, cei ameninţaţi pot cere protecţie pentru propria persoană sau pentru familie.