Problemele UE şi ale României au fost dezbătute la Iaşi

Jurnaliștii bursieri ai Fundației Freedom House au participat la seminariile din cadrul proiectului „Bursele europene: Jurnalişti în dialog”. Au fost dezbătute teme de interes general şi de actualitate. Corupţia, fondurile europene şi relaţia UE – Rusia au fost cele mai dezbătute subiecte.

Corupţia din România, reforma în justiţie, politica externă a României şi a Uniunii Europene în raport cu evenimentele recente şi problemele în accesarea fondurilor europene au fost doar câteva dintre subiectele dezbătute în cadrul proiectului „Bursele europene: Jurnalişti în dialog”, desfăşurat weekendul trecut la Iaşi.

Evenimentul a debutat cu prezentarea făcută de Cristina Guseth, director al Freedom House România. Aceasta a vorbit despre lupta împotriva corupţiei, prin modernizarea sistemului de justiţie, dar şi despre percepţia pe care o au românii cu privire la acest fenomen. Un sfert dintre români au confirmat că li s-a cerut sau li s-a sugerat să dea mită în ultimul an, atunci când au avut de-a face cu instituţiile statului. Cifrele sunt îngrijorătoare, dar eforturile de eliminare a fenomenului încep să se simtă la nivelul societăţii.

Cei 18 jurnalişti din presa locală şi bloggeri au mai aflat care sunt principalale domenii ce trebuie reformate, aşa cum apar acestea în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dar şi diferenţele dintre România şi Bulgaria, vecinii noştri de la sud de Dunăre având o problemă serioasă şi nerezolvată cu crima organizată. În schimb, România trebuie să asigure independenţa sistemului judiciar. Printre recomandările Comisiei Europene se numără întocmirea unui cod de conduită pentru parlamentari, consolidarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), uniformitatea jurisprudenţei, confiscarea extinsă a averilor, publicarea completă şi în timp util a hotărârilor şi motivaţiilor judecătoreşti şi neacordarea pensiilor speciale magistraţilor condamnaţi.

În raportul din luna februarie, Comisia Europeană (CE) atrăgea atenţia asupra faptului că în România este nevoie de coduri de conduită, de sancţiuni mai aspre pentru practici corupte şi de o consolidare a mecanismelor de prevenire şi control în privinţa achiziţiilor publice. În schimb, CE a apreciat pozitiv activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care este una din primele cinci agenţii de luptă anti-corupţie din Europa.

Mihai Roşioru, ofiţer de presă în cadrul reprezentanţei Comisiei Europene în România, a clarificat confuzia de la nivelul opiniei publice în ceea ce priveşte două situaţii distincte: libera circulaţie şi intrarea în spaţiul Schengen. Libera circulaţie a fost accesibilă românilor după ce am intrat în Uniunea Europeană – au mai fost menţinute doar anumite restricţii de muncă -, controlul vamal intracomunitar fiind acum o simplă formalitate. În schimb, dacă România va intra în spaţiul Schengen, rutele de acces între două ţări nu vor mai avea obstacole – adică se vor desfiinţa punctele vamale.

Profesorul Alexandru Lăzescu a vorbit despre structura Parlamentului European şi posibile direcţii spre care se va îndrepta Uniunea Europenă: viziunea federalistă versus state naţionale.

Aura Răducu, care are o experienţă de 14 ani în cadrul DG Regio a Comisiei Europene, a explicat că România nu este mai presus sau mai prejos faţă de alte ţări din Uniunea Europeană. Aceasta a făcut referire mai ales la proiectele finanţate cu fonduri europene, explicând că şi în alte ţări au fost înregistrate probleme în derularea investiţiilor. În schimb, România are nevoie de o administraţie publică coerentă, în care măsurile din domenii diferite să fie corelate, atunci când este cazul. Având acum o funcţie în cadrul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Aura Răducu a explicat că România are un potenţial care se vede mai bine din afara ţării, fiind apreciat foarte mult de străini. Un exemplu în acest sens este cantitatea de îngrăşământ chimic folosită în agricultura românească, care este de zece ori mai mică decât în celelalte ţări din Uniune.

Dan Suciu, cunoscut jurnalist specializat pe zona economică, a făcut o prezentare a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească România pentru a intra în zona euro, care sunt avantajele şi dezavantajele trecerii la euro, dar a răspuns şi întrebărilor legate de economia românească.

Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a răspuns întrebărilor bursierilor Freedom House într-un dialog de mai bine de două ore. Cei mai mulţi jurnalişti au fost interesaţi despre modul în care tratează Uniunea Europeană politica de vecinătate după criza din Ucraina.