Prima paginăActualitate

Președinții României, judecați de sătenii din Ion Creangă

Dimensiune text

Caricaturile unor personalități ale vieții publice acoperă pereții barului pe care Iulian Matei îl deține în satul Ion Creangă. Pe lîngă reprezentările caricaturale, bărbatul este pasionat de confecționarea măștilor populare și de ATV-uri.

 

La țară, politica și fotbalul se dezbat  la crîșma sătească. Oamenii se adună și analizează, în fața unei sticle de vin, tot ce mișcă sau stă pe loc în cele două domenii la care orice român se dă cunoscător. Comparativ cu alte locuri, sătenii din satul Ion Creangă sînt privilegiați. Ei pot să-și strige grijile chiar în fața celor care s-au ocupat, de la Revoluție încoace, de destinele țării și ale fotbalului. Iulian Matei, proprietarul barului aflat în centrul civic al comunei, s-a gîndit să-l tapeteze cu reprezentările caricaturale ale unor personalități ale vieții politice și sportive. Inițiativa nu i-a adus mai mulți clienți în barul pe care-l deține din 1992, dar prezența caricaturilor provoacă în mod continuu subiecte de discuție, în funcție de evoluția evenimentelor de pe scena politică sau de pe stadion.

 

Talentul lui Iulian Matei, descoperit în liceu

Iulian Matei, în vîrstă de 50 ani, își are rădăcinile în satul Ion Creangă. A descoperit desenul ca elev al Liceului nr. 4 din Roman (actualul Colegiu Tehnic Danubiana), avîndu-i ca profesori de arte plastice pe fiica apreciatului pictor Ilie Boca, din Bacău, și pe profesorul de desen tehnic Dumitru Savin. „Am dat o probă pentru cercul de pictură al liceului. Primele picturi au avut ca temă «Războiul de independență». Era un domeniu care mă atrăgea, dar tatăl meu credea că nu era potrivit să mă îndrept către domeniul plastic. Am simțit lipsa unei persoane care să mă încurajeze spre domeniul artei. Erau potrivnice și timpurile. Cele două surori, stabilite, ulterior, la Iași, m-au sprijinit oferindu-mi cîteva albume de pictură după care am putut studia tehnica portretelor„, spune Iulian Matei.

Lui Iulian i-a plăcut foarte mult portretistica, primele lui portrete reprezentînd actorii preferați și indieni din cărțile adolescenței. Cînd a plecat în armată, le-a făcut loc în valiza de lemn cu un singur gînd: „Vroiam să mă dau mare în armată cu lucrările mele„, recunoaște Iulian. În cele două unități militare unde a făcut armata, în orașele Zalău și Șimleul Silvaniei, lucrările lui Iulian Matei au intrat în vizorul superiorilor: „Cel mai mult am pictat cînd eram în armată la Șimleul Silvaniei. După renovarea unei aripi a unității militare, am fost solicitat să pictez portrete de soldați, cărora un subofițer care scria foarte frumos le atașa diverse texte„.

Caricaturile politicienilor au fost făcute în timp. Deși Iulian nu este simpatizant al vreunui partid, oamenii politici i-au servit, fără voia lor, drept model. „Am căutat doar figurile care pot fi ușor recunoscute„, spune Iulian. Dacă în lumea reală președinții Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu nu împărtășesc aceleași teorii și idei politice, în barul lui Iulian Matei au căzut de acord în numele lui Bachus, mai puțin Saddam Hussein, care e așezat „strategic” într-un colț al barului. La rîndul lor, Hagi și Becali par să  fi îngropat definitiv „securea războiului” în fotbalul românesc.

 

Confecționarea măștilor, o tradiție păstrată în comună

Plecînd de la un obicei vechi al satului, cînd, în ajunul Anului Nou, toți băieții din Ion Creangă mergeau  mascați la fete, Iulian Matei s-a gîndit să confecționeze măști. „Dacă nu ar fi fost tradițiile satului, nu cred că m-ar fi preocupat crearea măștilor populare. Odată ce am revenit în casa părintească, m-am gîndit să păstrez acest obicei. Cu cinci ani în urmă, am avut o problemă de sănătate care m-a ținut mai mult în casă. Atunci am lucrat multe măști„, spune bărbatul. Originalitatea măștilor lucrate de Iulian constă în aceea că sînt produse unicat, trainice și impresionante, cu dimensiuni mari, care pot ajunge la 80 – 90 centimetri.

Experiența dobîndită de Iulian a fost împărtășită și tinerei generații. „Cu cîțiva ani în urmă, m-a contactat o fată din Cotu Vameș, studentă la secția de Etnologie a Facultății de Litere din București, în vederea realizării unei lucrări cu o temă legată de tradițiile locale. A fost o provocare pentru mine și m-am bucurat că-i pot fi de folos„, a spus Iulian Matei. Toate măștile sînt scoase din atelierul său de lucru numai la sărbătorile de sfîrșit de an.

 

Plimbări cu ATV-ul peste dealurile comunei

Pasiunile lui Iulian nu se rezumă numai la caricaturi și confecționatul măștilor. Dacă sculptura este o preocupare care se află abia la început, plimbarea cu ATV-ul pe dealurile comunei s-a transformat într-o pasiune trăită cu adrenalină maximă.
Mi-am cumpărat ATV-ul de la un prieten, care avea, la rîndul lui, alți prieteni posesori de ATV. În felul acesta, ne-am închegat un grup de cinci persoane, pasionate de acest tip de motoare. ATV-iși sînt puțini, pentru că mașinile sînt foarte scumpe. Un ATV nou ajunge la 18.000 de euro„, a spus Iulian.

Plimbarea cu motorul turat la maxim îi conferă o senzație aparte. „Urcăm în cinci minute o pantă pe care oamenii o urcă sprijinindu-se de mîini. Peisajul este spectaculos odată ce ajungi sus, iar senzația – pe măsură„, mai spune Iulian.

Partajează articolul

COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • sa tràisti nea IULICA bravo are tara cu ce se mìndri